scrisori I I I

ne conduci intentionat pe o pista falsa, parca noi n-am sti ca de fapt nu este vorba de inima ta aici, cea care bate bum bum atunci cand o vezi pe Ea sau atunci cand o \"emailezi\" pe Ea sau ma rog cand ii dai telefon...
un poem care te face s-o urmaresti pe Ea prin anticariate, prin galeriile de arta privind tablouri care noua nu ne plac, dar cate sacrificii nu se fac pentru iubiri mai adevarate ca lumea?
da dorul sfasie rupe din noi ne pune la pamant, am inteles asta fiindca si mie mi-e dor un dor cumplit...
m-am regasit in poemul tau si-ti multumesc pentru asta
drag
Costin

connection has gone down* parca mai suna acum :)

Cidat, pe mine m-ai trimis cu gândul la Brăila, deși bănuiesc că nu are legătură...Dar chiar am rătăcit mental prin galeriile de artă din centru!

Erată: Ciudat Scuze :(

Felicitari si pentru această ... cu adevarat poezie! M-a batut gandul la o autopsiere a subiectului liric ... ca sa zic asha... o detasare al naibii de implicata, vie si plina de forta lucidofaga...ca sa zic din nou ...asha, pretios. Poate singurul tau risc, al nostru, al tuturor, viitor poate fi autovictimizarea prin scris. Exagerez?
- Evident. :)

multumesc de calitate!
oana engard

La o masă stau la taifas distinșii cenacliști virtuali Elena Albu, Ioana Simona Cucuian, Thais Teodorescu și N.C. Tănăsescu. Discuția este plăcută, vie, inteligentă, se discută poezie... brusc însă, peisajul se schimbă, ușa se întredeschide, acțiunea produce iritare, căci de afară cam trage curentul, iar personajul nou venit pare încremenit, uluit de propria îndrăzneală. Impresia generală e că a uitat, de fapt, ce vrea să spună.
- Ai să ne spui ceva, dacă nu, stimabile, lasă-ne.
- Păi știți, eu nu sunt de fapt critic de poezie...
- Și-atunci, de ai mai dat buzna peste noi?!
- Păi, cum să vă spun, scuzați..., cred că orașul în cauză este Timișoara.
Și ușa se închise, spre ușurarea celor prezenți, cu un clic discret.

indrazneste domnule Cristian, nici noi nu suntem critici de poezie. pai cum nu, asta este orasul!
ce spui, masa rotunda e bine la Art Club?
Virgil, sunt niste tablouri acolo...

ghinea! prezent? recunosc ca da bine incadrarea ta... Fiindca filmezi, nu ai cum sa stai la aceeasi masa.
Pacaleala mai sta si in neintelegerea de a da buzna cu orice chip...
:) un zambet trantit de usa
oana engard
scuze Profetului

Costin, mă faci să zîmbesc.

Elena, da, poate fi și Brăila, și Galați și Timișoara...

Oana, exagerează, exagerează te rog... riscul e singura șansă de fi

Thais, mulțumesc de atenționare. Da, Timișoara a însemnat și înseamnă mult pentru mine... și pentru inima mea... și da, e ok Art Club... într-o zi am să trec și eu pe acolo

Nouraș, da măi, nici eu nu sînt poet... pe bune