Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

mărturisiri I I I

un fel de trecere a rubiconului

1 min lectură·
Mediu
\"mărturisiri

era o vreme cînd
săream din cuvînt în cuvînt
aproape convins îmbătat cu semnificația lor
un fel de pietre în mijlocul apelor
nestatornice reci ale sufletului meu
mai ții minte logica-mi handicapată metafizic
aproape teatral îmi pierdeam echilibrul
în șuvoiul învolburat al nefericirii
înfruntînd patetic cu disprețul pieptului gol totul
nu știam stăvilarele gesturilor mele
nu pot promite niciodată permanența
garanții există doar în deșertul nebuniei
dar de ea nu mă voi mai putea îmbolnăvi acum
pentru că desigur între timp am învățat să trișez
trec pe lîngă mal precaut ca un general cartaginez
pe calul meu cu copite înfășurate
în zdreanța metaforelor
mai traversez noaptea cîte un pod apoi îl incendiez
cu plăcerea cu care hanibal anticipa
intrarea pe porțile romei purtînd în sînge
răzbunarea cumplită a iubirii lui dido
032976
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
131
Citire
1 min
Versuri
21
Actualizat

Cum sa citezi

Virgil Titarenco. “mărturisiri I I I.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/virgil-titarenco/poezie/113723/marturisiri-i-i-i

Comentarii (3)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@ghinea-nouras-cristianGC
Distincție acordată
Dumnezeule-Doamne: \"Garanții există doar în deșertul nebuniei\" și \"zdrența metaforelor\" care învelește copitele cailor precutului general învins al Cartaginei de către semeața Romă scrisă cu \"r\" mic - pentru că, nu-i așa, înfuntăm patetic, cu pieptul gol, totul, adică Sistemul... E adevărat, între timp ne-am mai înfrânat \"logica handicapată\" și am învățat să trișăm - iată o confesiune pe care oriccare dintre noi o purtăm pe undeva, niciodată la vedere, dar dureros de adevărată. Copyright Virgil Titarenco, așa cum scrie și pe poză, dar un Virgil Titarenco \"reîncărcat\" și care, după umila-mi părere (iertare dacă greșesc, maestre), a depășit un oarecare impas al creției pe care l-am simțit la un moment dat, un fel de monotonie, de senzație de \"replay\" a imaginilor. Este un Virgil imprevizibil, pe care-l citesc cu o plăcere din ce în ce mai mare. Visătorii vor rămâne mereu \"ante portas\", niciodată \"intra muros\".
0
@ghinea-nouras-cristianGC
\"Creției\" a se citi \"creației\". Nu e nici creață, nici Petru Creția. Mulțumesc pentru înțelegere.
0
@virgil-titarencoVT
Virgil Titarenco
hmmmmm, maestre Ghinea, ce mai pot eu a spune?... Cred că impas a fost, și poate va mai fi. Nu sînt poet, sînt bard, cel puțin deocamdată. \"Duhul profetului este supus profetului\" dar oare este chiar așa de simplu?... Poate pentru unii, eu n-am ajuns încă acolo, și poate nici nu voi ajunge vreodată. Dacă aș stăpîni poezia, spiritul ei, pe deplin, atunci aș avea sentimentul că am domesticit-o și acum o țin pe lîngă casă și îmi face ouă de diamant sau îmi dă lînă de aur. Mi-am refuzat luxul ăsta. Așa că am lăsat-o să fie autentică, animal puțin sălbatic și poate cu toane. Uneori mă mușcă, alteori mă mai aruncă din șa. Dar întotdeauna e vie. Chiar și cînd nu reușesc să pun mîna pe ea. Dar se întoarce întotdeauna la mine. E poate \"blestemul\" ei, sau al meu. Merci de trecere și de apreciere.
0