Simona-Ioana Cucuian

mă întreb de ce naiba te-ai apucat cu mâinile de scris de cap de gesticulat de pipăit clape în ritmuri dezvirginate de unghiile de zi cu zi te agăți de singura particulă rămasă peste

Lumea se lopățește Aseară ai fi vrut să te naști Fellini. Un timbru ireal: „De abia când îl vei iubi mai mult decât pe tine, vei fi fericită cu adevărat.”Acum ai o parcelă în fața ochilor. Un

Atunci văzuse în oglindă primele forme în negru, primii frecăței depuși în dreptul axilei, primele idei de realizare în stampă a porilor, un fel de piercing în culoarea prafului de cartier și a

IV. Paradisul artificial 1. Necesitatea unei teorii a modernității: Avîntul sălbatic al întoarcerii lui Dionysos \"Se pare că sfîrșitul secolului al XIX-lea ar fi mai dezamăgit: Dionysos

Se spăla o dată pe lună și de aceea îi consumase tot spray-ul lu’ frac-su’. Teoria lui: „Cu cât faci economie la apă caldă și dai cu spray cu atât mai mult îți pierzi identitatea și nu te află nici

5. O reducere la formula tradițională Este clar că această primă paradigmă a băuturii, localizată în discursul nostru cu ajutorul formulei \"Paradisul natural\", este una care aparține socetății

3.Vinul - \"o victorie asupra scurgerii anemice a timpului\" Lucrul vizibil în interiorul acestei paradigme mitice, precreștină este că băutura sacră e tainică, ascunsă și totodată elixir al

te-ai dat un pic mai încolo ar fi rămas loc pentru a face doi pași între apoi m-ai atârnat ca pe o fiară de gâtul tău până la ultima senzație de putrefacție până la ultimul sărut

2. Homer - baza de date pentru gradul \"delirum tremens\" al paradigmei moderne Pentru că mergem pe firul cît de cît istoric al lucrurilor, ne vom opri la Homer care vorbește în mod expres de

III. Paradisul natural \"Sexul, beția și sîngele au atras întotdeauna lumea subpămînteană și au făgăduit multora beatitudini ctoniene\" (Cesare Pavese,

\"Operele de artă și visele, cele ale somnului, ale beției ca și cele din trezie, spontane sau provocate de droguri sînt pline de reprezentări inspirate de ceea ce am numit nostalgia Paradisului\"

1. Di Simo apare ca o carcasă publicitară pe metrezele unui pahar. Totul se întâmplă în imaginea reflectată a unui pahar cu apă. Puccini – un bărbat cu tabieturi dispărute și sensibilitate

De asemenea, părea o fire veselă – pe buze i se țuguia un zâmbet pudic, pe-alocuri libidinos. Þinea sub braț pachetul verde de Zewa ca pe o pușcă de jucărie. Acum ea era tâmpă de încrustarea făcută

te aranjezi să te întâlnești cu el în grabă smulgi două robinete le ai în mâinile tale din plastic de fapt va trebui să stai să vină instalatorul să-i zâmbești să-l

Orașul - un Ninja în cămașă de forță Iar cotoiul lasă ume pe acoperiș în dimineața asta lucrurile stau așa cum ar trebui să te așezi și tu mai aproape de noi încolonat lângă degetele

Angoasa de rezistență în limbajul de „viață” cu „Opinii” lichteriene Într-o perioadă în care „Viața și opiniile” erau tăiate de la statutul de personale, Matei Calinescu, sparge tiparul,

Doar el, (♂), putea să înjure, el, cu latura lui infernală cu tot.. Sau eu, femeia (♀), care lustruiește la ea din minut în minut. Nimic nu e mai util ca o unghie în strunga gurii. Și mai

Viața e putred de ramnificată în personaje ieftine în care se bălăcesc reminescențe de tabieturi nimfomane, trecute prin cuptorul încins al coloniilor de altădată. Chiar și fata asta care adoră

Suprarealitatea s(c)ăpând (de) Canalul Decriptării (o analiză a rezistenței neuro-lingvistice) « Omul trebuie desistematizat, scos din cătușele în care a zăcut de totdeauna. Aceste noi

- Ieși afară! Pisica rămâne! - Și, știi ceva? Mai du-te-n aia mă-tii! Nu te-am crezut… Þăranu trânti ușa și se grăbi să tragă o țigară… O grămadă de propoziții nervoase continuau să-i înjunghie

ai un gust arămiu de cupă de bere cu coniac, de ghiocel strivit, de salvie întunecată, de aromă veștedă, de țigară scăpată în WC îți scriu pentru că un fel de ghimpe îmi spune să mă opresc din

Saxul O coajă de umăr, un saxofon și alte câteva gânduri bune își desfac picioarele înaintea oricărui moment de sufocare noi doi și poate mulți alții ne aruncăm pe rând de la balcon cu

Planul meu este să îi angajez pe toți la o firmă care să mai desfaca un target, acela al vieților oamenilor. Mai clar, povești. - S-a mai făcut… - Altfel de povești...nu! Mă vor măcina ce-i