Mă gândesc

Ce frumos, Eugen! Surprinzător poem. Mare capacitate ai de a concentra în câteva rânduri o multitudine de trăiri și emoții. Bravo!

...da e fain textul.bună ideea.
...eu aș renunța la ultime trei versuri care par în plus...și chiar versul 10 :
\"versului său,\"
ar ieși ceva de genul:

mă gândesc să mut lacul
din poezia
aceasta,
să nu-mi mai stea
sub piele
umezeala și frigul
dar nu știu
ce să fac
cu țărmul
plini de bărci

cu bine

Sugestia lui Dan e binevenită, a propus o variantă excepțională, dar a ieșit o \"poezie de-a lui\". Îndrăznesc să spun că Vasile Sălișteanu are o structură poetică diferită. La el nu contează atât de mult raționamentul, cât rațiunea, dacă înțelegeți ce vreu să spun. De aceea la el contează \"versul\" din spatele \"lacului\" și \"gândul\" acela de \"nisip\" de pe \"țărmul cu bărci\".

Mihaela, m-am temut de această poezie, încă nu am curaj destul, tu mi-l dai.

Dan Herciu, îți aștept demult timp comentariile și azi îți sunt recunoscător că ai făcut-o. Te rog să mă mai bagi în seamă.

Călin, cred că știi că-mi ești mentor și formator. Mulțumesc.

Toți trei mi-ați adus astăzi sărbătoarea în casă.

Vă mai aștept cu bucurie.

După ce am citit poemul tău \"Lângă Brâncuși\", mi-am spus că și Vasile Salisteanu se dăltuiește pe sine cu exemplul poeziei sale. \"Mă gîndesc\" acum la un sculptor al apei -sau și mai mult, la puterea autorului de-a relaționa cu planurile gîndirii (ca un tablou compus din lucruri multe, avînd, totodată unitate/armonie). Frumos.

\"Mă gândesc\"...în cerc...foarte rar titlul unui poem reușește să-și esențializeze manifestarea din... trupul mai multor cuvinte...și e minunat de cate ori se *intamplă*! ...un text oglindă...cred eu...în care cuvantul și fiinta (separate încă!) se *reflect(eaz!)a*... reciproc...

adâncimea lacului, pielii, frigului, umezelii, țărmului, bărcilor, nisipului, gândului

mi-a plăcut mult rostirea asta de sine...și înțeleaptă și tandră...

Iarina, m-am șlefuit și eu în apa Someșului mic și de aceea cred că mă înțelegi. Mulțumesc pentru semn.

Ioana, lacul acesta mă surprinde mereu cu un gând. Un gând de mulțumire că mă vizitezi.

ma gandesc
sa mai incerci
si altceva
deocamdata
nu prea ies decat
clisee.

M-am gândit și eu și te-am ascultat. Mulțumesc.