Vasile Munteanu

aura unei femei

vibrația acestui text derivă dintr-o metaforizare a propriei experiențe, un existențialism de natură behavioristă aș fi tentat să spun (dacă nu aș fi acuzat că nu există); miza acestui text nu este binecunscuta expresie (susceptibilă de misandrism sau hedonism) “toți bărbații sunt niște porci”, ci autoarea nuanțează cu mult stil ideea unei „micimi” de natură estetică, aceștia, bărbații, fiind sau niște suflete mici în trupurile lor furibunde sau niște copii îmbrăcați în hainele părinților; cert este că „sexul tare” este sau a devenit un mit anulat, iată, de propriul său caracter fabulatoriu.

cu drag,

mulțumesc pentru lectură și semn.

bine ai venit; bucuros că apa nu a șters semnul de sânge, că nisipul nu răsturnat clepsidra cerului.

cu drag,

răspunsul pe care vi-lam dat era la \"predicat\"; sincer, în urma lecturii, ca \"subiect\" sunteți absolut neinteresantă; și dacă scuza aia jalnică (cu frustrarea) pe care o aud pe site de fiecare dată când nu există argumente sau contraargumente este tot puteți ce debita \"mai consistent\", sunt încântat că domnia voastră aveți rezervare \"la oficială\"; dacă \"articolele\" acestea relatate ca un copil: mama s-a întâlnit cu tata. i-a spus că vecinii sunt răi și că ne bârfesc că avem restanță la întreținere etc\" vi se pare un articol \"de cultură\", aveți dreptate, nu prea avem ce comunica; continuați să scrieți, cu siguranță cei care înțeleg orice se vor bucura că există ...cultură.

mai bine, vă doresc sănătate.

ai perfectă dreptate; pe de o parte, am preferat să evit construcția \"cu chi\", pe de altă parte, am preferat forma colocvială, de \"free advertising\" (aia lipită pe stâlpi, de exemplu), ca model de \"bală\" ce se cere limpezită întru \"abecedarizare\"; oricum, mulțumesc pentru plăcuta surpriză a prezenței tale.

cu drag,

\"memoria înaltă\" este plasată imediat după limita de 1 megaoctet, trăirea înaltă imediat după limita de 1 megainimă, conștiința de sine imediat după limita de 1 megaviață; SNC-ul (sistemul nerovs central) cui nu a funcționat cel puțin la acești parametrii cu siguranță nu a fost unul performant.

în schimbul 3 :),

e mult sâmbure în aceste rânduri; îmi place mai ales partea de mijloc, credința văzută prin ochi de copil ca o cutie de ciocolată; cred că dacă ai restrânge primele două rânduri la un subiect ai concentra mult mai bine ideea.

în trecere,

măi, Dane, m-am interesat la un atelier de recondiționat sapienși, un picior s-ar mai găsi, dar cică devlă ca piesă de schimb n-au pe stoc...; totuși, am zis să te întreb, sau alergi după ea cu dacia, pe care o împingi, să nu se uite lumea ciudat la tine că o tragi, sau drumul spre inima ei trece printr-o autobază :)

cu prețuire,

scărpinându-mă în urechea stângă folosindu-mă de mâna dreaptă (știi tu, varianta oltenească...), m-am gândit că amr ar putea însemna anul mare românesc sau anno moldo rrumano sau a murit românia sau ana (...) mere sau adio mamă rusie sau avem multe rebuturi asta mai răbdăm sau... mai cu fantezie, Andu, mai cu fantezie, (ne)prețuitul meu prieten virtual :)

(rămâne cum am stabilit :D),

a fost o vreme prea devreme
doar peștii-n dunăre fac semne
și-n delta lumii fără mal
la cer înseamnă în aval

mulțumesc pentru lectură și pentru... semn :)

cu drag,

domnișoară/doamnă Laura Huiban,

asocierea, vă dau un exemplu la întâmplare, era făcută (și) pentru ideea lumii ca teatru; da, Khayyam laudă vinul, dar mă tem că dumneavoastră nu înțelegeți nici izma lui Stelaru; îmi permit un sfat, ocoliți autorii care scriu despre vin, nu sunt pentru re(su)porteri...

când m-am referit la \"manieră de crainic sportiv\", am vrut să spun că aceste rânduri nu sunt în nici un caz \"articol\", ci o simplă înșiruire de numere de pe tricou și de posturi pe care evoluează; dacă (vă citez) \"va fi publicat - în această formă - într-un cotidian\", dați-mi voie să vă întreb: apare cumva lângă \"fata de la pagina 5\"?

offside, de gândire, desigur...; și, pentru că tot am intervenit, corect: Khayyam (nu Khayyham), îi vei descoperi pe Lorca și Stelaru (nu îl vei descoperi...), în care (nu în acre), (,)virgulă după nu duce lipsă...

știi ce e interesant la enumerarea ta? că nici unul nu are dreptate; toți caută dreptatea din ochii celuilalt...

dacă eram subtil, intram în politică; d.p. meu d.v., de \"impostură\" suntem toți vinovați, literatura nu începe nici cu Eminescu (unde vei regăsi in corpore fragmente în sanscrită sau din Khayyham), nici cu Stănescu (unde îl vei descoperi pe Lorca sau pe Stelaru)..., nici atât cu Cimpoeșu sau cu Mureșan (unde ai fi surprinsă câte poți descoperi...2x); ceea ce mi-a plăcut întotdeauna la \"curentul moldav\" (dacă îmi dai voie să spun așa) a fost că (de la Cezar Ivănescu descălecare) a știut să îi atribuie întotdeauna lui Cărtărescu locul pe care îl merită (nu cel extrapolat de un \"chibiț critic\" care se visează \"maiorescu cu eminescu lui\") povestind în \"Cititul și scrisul\" (de exemplu) cum se cufurea pe el de emoție la 4 ani pt că se privea într-o fotografie...; sărind peste aceste aspecte, cred eu, că e de datoria fiecărui autor care abordează o astfel de temă să fie, în primul rând, exigent cu sine, de aici lipsa mea de subtilitate...

Acord textului o stea nu pentru maniera în acre a fost \"relatată\" (după mintea mea, una de crainic sportiv), ci pentru a atrage atenția unor minți mai ascuțite, puține, dar de care saitul, în ciuda răuvoitorilor, nu duce lipsă să își exprime punctul de vedere.

cu sinceritate,

din câte știu, întrevederile voastre sunt înregistrate; există posibilitatea de a intra în posesia unei astfel de înregistrări?

cu respect,

sper că ai să mă scuzi că nu am utilizat forma corectă: \"sandala\", nu am suferit-o niciodată...

o clipă de sinceritate: Nichita găsea că ceea ce distinge sandaua statuii lui Marc Aurelius de la Roma este faptul că e de 3 ori mai mare decât una obișnuită; am păstrat raportul \"muză\"-creator...:); scuză-mă, glumesc, mulțumesc pentru prezență.

cu respect,

îmi amintesc că Platon spunea, în \"Hippias maior\", că \"Noi nu trăim cum vrem, ci cum putem\" (deși omul la care face Sile referire este și va rămâne totdeauna un \"minor\"); acest demers este unul, cel mult, al etalării \"poziției\" fiecărui preopinent, evident, pornind de la premisa sincerității fiecărui locuitor al acestei \"Re(s)publica\". Parafrazându-l pe filozoful sus-menționat, nimeni nu poate constrânge adevărul, calea murdară aparține omului.

dea zeul să fie mai bine!

foarte interesantă tema și maniera de abordare; cred, însă, că autoarea ar trebui să revină asupra lui a de(s)conspira.