acești firavi bărbați trecând pe străzile lumii

da, Vasile Munteanu, eu văd uneori poezia ca joc pusă în slujba angajamentului existențial, o inspirație genuină dacă vrei, aș vrea de multe ori să mă îndepărtez de o vegetație verbală luxuriantă, de multe ori nu reușesc dar...mă bazez, încă, pe instinctul meu poetic și pe ochiul cititorului,
mulțumesc pentru apreciere, mă onorează,

se afirma azi

Dana, acum daca ai primit laudele, vin si eu :-)
1/ Primele doua versuri induc cititorului o stare de \"rima\" care se curma brusc apoi in poem. Sincer? Primele doua versuri sunt alt poem (si suna a Nichita de rupe :-)
2/ \"devoreaza cu mila mangaietor\" - nu e ceva prea mult pe aici? Citesc o data, de doua ori, de trei ori.. adjudecat! N-am inteles cum vine asta si basta.
2/ Acum bomba cu hidrogen:
\"coajă de fruct m-aș vrea
tu fructul desigur\"
- aici ce-ai vrut sa faci Dana? Sa te asiguri ca cititorul pricepe bine ce-ai vrut sa zici, ai? In contradictie cu devorarea aia mangaietoare si nu aricum ci cu mila - care e suuper complexa.
Poate ar trebui simplificat tot poemul, ideea e buna, zic eu.
Bobadil.

Parca pe asta cu \"sa castig in numele tau razboaie\" am mai auzit-o pe undeva?

Andreea și Andu, spuneam înainte, mulțumindu-i lui Vasile Munteanu, că mă cuprinde uneori o vegetație verbală luxuriantă,
recunosc apropierea mea față de Nichita, îi suntem majoritatea dintre noi tributari, când am scris textul acesta mă gândeam că va trece oarecum neobservat:), mă surprind oarecum reacțiile voastre, e bine că sunt diverse,

\"războiale câștigate\" populează cu dărnicie multe din textele mele de aici:)

mulțumesc pentru atenție, apropiere și semne,

m-am gândit mai bine, ai dreptate(spun asta cu cea mai mare sinceritate), cerându-mi scuze celor care mi-au citit și apreciat textele, voi renunța pentru o perioadă nedeterminată la a mai introduce texte aici,
ar fi păcat să rămân consecventă unui drum care îmi este închis deocamdată,
recunosc, prefer tăcerea unei mediocrități aurii,
voi rămâne, desigur, cititorul vostru,
cu prietenie și sinceritate,

N-am inteles in ce fel \"am dreptate\"... observatiile mele s-au referit la textul asta, nicidecum la ansamblul textelor purtand semnatura ta. Mie mi-a facut intotdeauna placere sa-ti citesc textele si comentariile, n-as vrea sa ma simt in vreun fel \"responsabil\" :-) de vreo amaraciune de-a ta danutzo... auzi la ea... mediocritate aurie... Sunt si eu si asa destul de amarat... si vremea asta... hai sa lasam tristetile si sa \"tinem aproape\"! Drag,
Bobadil.

Andu, nu ai cum să fii responsabil de mâna mea tremurătoare, stângace, nu e prima dată că mă încolțește neliniștea, nesiguranța, ultima data când am renunțat la poezie a fost pentru aproximativ 14 ani, de data aceasta cu siguranță pauza va fi mai scurtă:)), poate 2 zile poate 2 luni, poate 2 ani, mai mult nu, că nu îmi permit, trece vremea:)
să nu dramatizăm, eu sunt pe poezie.ro acasă, și crede-mă, nu îmi construiesc case pe nisipuri mișcătoare
aproape ca întotdeauna, desigur,

mi-a trecut îndoiala, a și ținut cam mult, 6 ore:)),
uite, bobadilule, am să scriu zilnic(dacă voi putea, desigur) câte o poezea, mai multe nu, că rămân exilate în pagina de autor, așa scrie la regulament:))
îmi pun coiful pe cap și pornesc la atac,
acestea fiind spuse,
ține aproape,