Poezie
un pas mic omului prin iarnă
1 min lectură·
Mediu
se deschide-n ceruri gura
vânăt vânt
parcă borcanul
gogonelelor cu stele
a căzut și mi-a spart geamul
cu picioru-ascund sub masă
cioburile risipite
nu mă tai
nu-mi este foame
descriu umbre negândite
soarele scuipă semințe
de dovleac
nu
floare n-are
e ca o sperietoare cu mâini lungi
și cu picioare
când de păsări înghețate
se izbește câte-o rază
aeru se face-un cal
lung
de sticlă
și nechează
doar copitele-s de smoală
strânse-n piept
sar blocuri
țara
și-n ferestre – cranii stinse –
ghiocește primăvara
053.824
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 84
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Munteanu. “un pas mic omului prin iarnă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/1818727/un-pas-mic-omului-prin-iarnaComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
VMs-a întâmplat o dimineață cu zăpadă; iar zăpada... e ca ea; uneori se așterne, alteori nu.
mulțumesc mult.
mulțumesc mult.
0
ABPoetule, iarna ta mi-a incalzit sufletul, iar imaginile descrise mi-au luminat dimineata...
Multumesc, Poetule.
cu admiratie,
c.
Multumesc, Poetule.
cu admiratie,
c.
0
IG\"ghioceste primavara\"...
Un poem care m-a inaripat...de fapt m-a redat mie insami, spre o dulce imblanzire...Intelegi,tu,asta?
Cu simpatie,
Jo
Un poem care m-a inaripat...de fapt m-a redat mie insami, spre o dulce imblanzire...Intelegi,tu,asta?
Cu simpatie,
Jo
0
VMCarmen: acesta cred eu că este rostul zăpezii - să ajute viața să călătorească prin trup; când ochii se deschid..., e primăvară; mulțumesc pentru călătoria fără prea multe cuvinte.
Ioana: cel mult pot crede că am înțeles; rămân, totuși: mărturisirea, exuberanța, cuvântul care hrănește și transformă; și puțin lucru nu este; mulțumesc pentru lectură și semnul despre.
Ioana: cel mult pot crede că am înțeles; rămân, totuși: mărturisirea, exuberanța, cuvântul care hrănește și transformă; și puțin lucru nu este; mulțumesc pentru lectură și semnul despre.
0
Ca îmi umpli inima de bucurie.Ai aici o mică bijuterie poetică care se desfășoară ca o dantelă de rime și metafore și frumos.
Ține minte vorba mea, ca poet ai datoria să-mi faci (mie ca cititor) o bucurie în fiecare zi și-n fiecare zi e ziua ta în cuvânt, cum talent, slavă Domnului ai cu caru\'.