Răsucind inima

Dincolo de mesaj, care exprima o meditatie inscrisa intr-un tablou interesant, se ascunde eterna drama a formei care impieteaza asupra continutului. Ma refer la o inadecvare stilistica prezenta si in textele mele. Sunt 7 sintagme-sablon aici, chiar daca unele sunt metafore originale. E o parere de \"nespecialist\".

Zidarii mai construiesc din cărămizi, croitorii mai cos stofe, pe calea ferată aceleaşi locomotive, numai viteza solicită ascuţirea formelor aerodinamizarea.Iar tonul face muzica în continuare.Peisajul apocaliptic înnoitor este o fugă de sine a unei generaţii, la care din păcate v-aţi raliat şi dvs.

Fiindcă plutește și nu se vede, omul din cer nu poate fi decât Dumnezeu.Poezia ta parcă e o ghicitoare, căci lasă liberă imaginația să zburde prin minte ca o “herghelie de cai”.
Am încercat să deschid gulerul poeziei cu mâna meditației și mi-a țâșnit în față “țipătul pescărușului”.

Adela, cu drag

Eu nu sunt exigent decat cu acei pe care ii stimez ca artisti si in primul rand ca oameni. Nu sunt nicidecum in acord cu o generatie fara simtul masurii, iar acest lucru se vede din ceea ce scriu si din autonomia opiniilor mele. Cum as putea dezavua o sintagma de genul \"tipatul pescarusilor\", cand era prezenta in varianta initiala a textului meu precedent (varianta nepostata)? Cum as putea nega niste valori in care cred? N-am spus ca textul dvoastra e vetust.

de ce ai scos \"țipătul pescărușului\"? era perfect în context.

Pentru că George Pașa, indirect m-a acuzat de \"împrumut de idei\", ceea ce nu-mi stă în caracter, și nici nu vreau să verific dacă este așa.

Mulțumesc pentru precizări, am șters \"țipătul pescărușului\".

că este o acuzație. și nu cred, cum îți spuneam și ție mai demult, că cineva are copyright pe o expresie sau alta, cu atât mai puțin când este vorba de o expresie aproape fixă, cum este \"țipătul pescărușului\". dar este decizia ta și o respect. atâta doar că textul are de suferit din cauza înlocuirii.

Mulțumesc pentru comentariu, se pare că poemul acesta a deranjat, ceea ce pentru mine era de ne-imaginat, sau poate persoana mea, uneori incomodă.

Are mult de suferit, însă onoarea mea, deloc.

Dar îți mulțumesc mult pentru gestul sensibil prin care mi-ai dăruit o imagine excepțională pentru a ilustra poemul acesta.

Mulțumesc de surpriza totală și aprecierile mult mai de preț și importante pentru mine.

Poate ca poezia ar incepe mai in forta, cu putin mister daca ar intra direct de la strofa cu \"La ce ar trebui să aflu\"... Despre Dumnezeu simt nevoia sa scriu/ sa citesc mai voalat.
Excelent :
\"Din rămășițele gesturilor
Alcătuiește un fel de epavă
În care se încuie
Răsucind inima
Înspre dreapta\"

Răsucind inima înspre dreapta, cu gulerul desfăcut și eșarfa curcubeului fluturând, uite niște imagini care îmi intră direct la inimă. Am și uitat de sarmale. Datorită ție. Continuă Vasile! Ești un vrăjitor al cuvintelor!

Una peste alta, mi se pare un text lipsit de vigoare, si, intr-adevar, cum zicea Pasa ( dar nu stiu de ce nu si-a sustinut mai departe punctul de vedere ) cam batranicios, cam tangent in multe locuri la sablon. Plus ca mi se pare usor lipsit de idee centrala, o constructie cam flu-flu, sa fie un text acolo.
Mi-a placut, cat de cat, nu cine stie ce, strofa citata de Daniela, drept care nu o mai reiau.
Usor feminin aerul din poem, ceva fundamental lipseste, acel ceva care ma face sa retin un autor si sa il urmaresc.

( am vazut din raspunsul pe care i l-ati dat lui Pasa ca nu prea stiti sa primiti criticile cum se cuvine ; sunt ingrozitori autorii care atunci cand sunt laudati sunt plini de amabilitate, curtenitori spre libidinosi, isi pun comentatorii in valoare prin chestii care sugereaza ca numai oamenii deosebiti puteau percepe nu stiu ce din textul comentat, si cum ii critici nitel mai aspru, devin neplacuti si cauta sa te jigneasca mai subtil sau mai direct )

Deci, Hristos a-nviat si toate bune !

Am construit in graba o fraza si se poate intelege ceva aiurea din exprimare cu \"aerul feminin\" .
Ma refeream la faptul ca, in general, se simte care text e scris de o femeie si care e scris de un barbat, nu dau conotatii valorice aici, pur si simplu e bine ca un text de barbat sa nu aiba aer feminin. In sensul asta spuneam ; desigur, sunt si femei care scriu profund si bine.

Nu am inteles aici :
\"La ce ar trebui să aflu
Se arată cu un rug
Împărțit între amurg și răsărit.\" Mi se pare o mica fractura in text. La ce ar trebui sa aflu ...se arata ca un rug... nu inteleg ideea. Constructia nu e ok.

Surprins plăcut de vizită, prețuiesc sincer părerile și recomandările dvs.

De ce vigoare, și tocmai acum, am de mers în pădure la tăiat de copaci. Critica dvs, se bazează pe un sentiment de antipatie care nu vă onorează, pentru atitudinea și trăirea mea față de critica prietenului George Pașa. Vă folosiți de relativa notorietate pe care o aveți în site pentru o critică lipsită de măsură, acuzații fantasmagorice.Ce este aceea \"aerul feminin\", cred că aveți oarece fixații în legătură cu sexul neutru al literaturii.Unora li se bălăngăne pe pagini.De unde ne cunoaștem?

Ei, vedeti ? Exact ce v-am rugat sa nu faceti aia ati facut . Ce antipatie, cand dimpotriva eu chiar va simpatizez si totdeauna m-ati comentat frumos ? Dar am luat pozitie fata de un text; ce notorietate, nu ati inteles ca aici ne jucam si nu inseamna mai nimic nici stelele astea, nici afisarile ? Literatura adevarata, care ramane, se face prin carti nu pe siteuri. Eu va spun cum mi se pare textul, si dumneavoastra... In loc sa spuneti : o sa mai vad, cred ca te inseli, si gata. Ma rog.

Și de cînd sunteți dvs. responsabil cu laudele, vi s-a urât de laude ? Sunteți uns și nu atrageți decît laude? Orice om se supără la critică, arată asta sau nu. Nu ați văzut cum se supără alții, v-a cășunat pe mine.Ați desfășurat toată gama de imprecații pentru a mă minimaliza ca autor și persoană.Nu recunosc la dvs. nici un fel de valoare de critic literar, numai un avânt cu ochelari de cal.De aici înainte nu mă veți mai impresiona.

acest text este ceea ce înțeleg eu că a rămas din poezie. Vasile, feedback-ul este irelevant, cred că știai asta... Eventual, este o formă de apopiere între așazișii poeți, în virtual... Vetust înseamnă altceva decât ceea ce se găsește aici. Limbajul poetic actual(adică cel la modă), care curând va fi găsit perimat, vetust și ridicol(toate trei în același timp) îi dă brânci pe scări scriituri bine construite, cărămidă cu cărămidă cum spui tu. Stai liniștit, numai timpul separă \"făcăturile\" de scriiturile reușite, cele care rămân.
Ei, eu cred că tu ai scris o poezie care va rămâne.
Primele două strofe sunt superbe, tonul este înălțător, descrie o atitudine supremă.
Demonstrezi că metaforă nu e chiar \"dusă\" și că \"mânuită\" cum trebuie poate avea un efect interesant. :)
Felicitări!

- imprecatii ? se vede ca nu stiti ce e aia
- am comentat un text, nu autorul in ansamblu
- linistiti-va si invatati sa cititi un comentariu defavorabil fara sa va urcati pe pereti degeaba
- raspundeti civilizat la comentariile civiliate si pe text
( aveti o varsta, pentru Dumnezeu, nu sunteti un pusti cu cas la gura care crede ca a scris un text fundamental si muritorii nu il patrund )

- calmati-va stiu ca vi se parea ca sunteti Nichita cand ati vazut o stea, dar totusi, eu va spun ca nu inseamna decat ca unui om cu nivel peste 120 i-a placut, si ca omul a avut bunavointa sa faca un comentariu si sa apese un buton in plus

( vezi Felix ce faci ? ma bagi in gura lupului :)) )

Te-am depășit întru a răspunde comentariului tău absolut prietenesc. Tocmai vroiam să te rog să nu mă urci pe vreun soclu să nu cad de sus când o sâ dau chix. Între timp s-a ocupat altcineva de treaba asta care până acum nu a fost niciodată pe pagină. Dacă mi-a criticat o poezie remarcată, îți dai seama ce ar fi făcut cu marea majoritate a poemelor mele ne-remarcate de cineva.Viața e dură oriunde te-ai afla de aceea te-am rugat să nu mai râzi acolo unde este munca unui om, a ta.Nu persoana respectivă m-a luat în vizor cu răutate ci spiritul său intolerant, haotic.

Am luat toate afirmațiile dvs defăimătoare drept înjurături, pentru că niciodată nu ați fost pe această pagină, dar intepestiv mi-ați servit lecții de literatură și viață cu care mi-am permis nu numai să nu fiu de acord dar să le dau replica necesară.Altă dovadă de lipsă de caracter, de ce implicați numele domnului Felix Nicolau într-o dispută care nu îl privește, insinuați că și-a făcut milă și pomană cu acest text remarcându-l?

nu am stat sa citesc toate comentariile anterioare, pentru ca mi s-ar fi parut pierdere de timp, insa... come on, daca asta e poezie, eu sunt elefant si nu girafa.

textul asta e bun pentru poezie.ro si atat, nu pentru literatura.

RA.

Vai da de ce merit eu așa palme? Haotică și intolerantă. Nimeni nu m-a caracterizat chiar cu ambele... Hmm, hai că te iert de data asta.

Te rog să citești cu atenție și comentariile de deasupra dacă am fost obscur în exprimare, în nici un caz nu mă refeream la tine ci la altă persoană care nici nu mă atacase pe cât a făcut-o ulterior Dan Cârlea.

Nu am știut niciodată că metafora este dusă și nu aș fi acceptat asta vreodată.Sunt foarte puține, după opinia mea poemele valoroase unde lipsește metafora. Această bagatelizare a muncii și experienței îndelungate prin care un poet oricare ar fi el, accede la folosirea corectă a acestui procedeu literar mi se pare de neconceput.Ca și când ar pătrunde într-o grădină pentru a masacra florile, ca și când, și acestea sunt vremurile, ar intra în pădure să radă arborii, și nu exagerez.Astăzi am luptat pentru un poem care este munca mea bine făcută, pentru că am gusturile formate pentru poezie, o descopăr oriunde s-ar ascunde, nu pentru că de data asta ar fi vorba de propria umilă creație, dar pentru a limita această des-considerare din partea acelor poeți, extrem de agresivi cu ceea ce ei consideră a fi învechit, și discuția asta am avut-o chiar și cu fiul meu care are aceste concepții.Eu vă mulțumesc mult pentru sprijinul moral pe care mi l-ați acordat prin comentariul dvs.

Acum nu am timp sa comentez aceasta poezie. Voi reveni. Pana atunci spun doar ca prima strofa este o minune pe care nu ma satur sa o citesc. Frumusetea este ca ea pare scrisa si de un ateu si de un om profund credincios.
Voi reveni poate sa si critit un pic.

Mulțumesc pentru trecere și comentariul generos.

Despre opera dvs. am văzut pe site cu diferite prilejuri aprecieri remarcabile.În primul rând, este o onoare pentru mine să poposiți pe pagina mea, înțeleg că v-a fost de folos selecția operată de numărul de comm-uri, altfel nu v-ați fi obosit.Vă mulțumesc, îmi pare rău că nu am reușit să câștig stima dvs. prin valoarea acestui poem. Am ratat ocazia, nu se știe când voi mai avea această oportunitate.Vă felicit pentru realizările dvs. ți vă doresc inspirație nelimitată, mult succes!

și, nu ți

Vasile, numele tau inseamna Imparate. Ieri, de izvorul tamaduirii s-au citit rugaciunile Sfantului Vasile. Lucratoare cuvinte peste Izvorul Tamaduirii. Tu stii ca primele bile albe ti-au venit de pe Stradela Vantului si astfel ne-am facut vecini de tarm si de plaja. Tai si trec in alt registru, luand imaginea:

\"...Numai cu un deget în aer
Fluturându-și sprânceana!
Îl aud cum respiră șuierat
......................
Din rămășițele gesturilor
Alcătuiește un fel de epavă...\"

S-a facut un pic de zarva cu a fi si a nu fi. Se tin lectii si prelegeri si se uita a iubi. Eu va zic, (copil de suflet, si vechi calaret pe plaja) sa luati barca iubirii si sa lopatati prin vraja. E aicea Poezia, El, Poetul-vrajitor, chiar un cavaler de seama dintr-un ordin Orbitor. Nu lungesc acum cuvantul. Eu, cand am citit un versul, mi-am adus aminte locul ce tinea tot Universul (\"...Numai cu un deget în aer\"). Si ziceam ca-i versul care se lipea de asimptota. (Las aici imaginea versului din care tare mi-ar placea sa porneasca marturisiri poietice. De mult imi sta pe suflet sa-l aud pe poet poietizand... povestind ce-a avut in suflet cand s-a atins de imaginea versului.

(http://www.agonia.ro/index.php/personals/239075/index.html)
Evident, este o coincidenta, semn ca cei de pe Stradela Vantului sunt navigatori prin apele poeziei, uneori limpezi, alteori involburate, uneori vizibile ori invizibile, alteori oarbe inlantuiri in adancuri, ori pe campul de lupta al jocului cu hazardul. Simt jocul secund al Omului-Adam si-al Omului-Hristos-Dumnezeu... Ma opresc pe un portativ in doua chei muzicale...

Mulțumesc mult pentru comentariul creativ pe care mi l-ai dedicat. Sunt dintre acei care nu uită de unde au plecat.Răspunsul întârziat, dar prietenia punctuală!Se poate?

imi cer scuze ca revin atat de tarziu, numai ca intru mai rar pe agonia.

poate ar fi trebuit sa intelegi ceva din comentariul meu, nu sa vii cu reply-uri tembele pe textele mele doar pentru ca gusturile si sistemul nostru de valori difera. imi pare rau ca am poposit aici, sper sa nu mai am ocazia sa o fac si astept reciproca. :)