Poezie
Apa în vas
1 min lectură·
Mediu
1.
Locuiesc într-o noapte cu ziduri adânci.
Umblu tăcut pe urmele ceaiului:
Răsucesc apa în vas și vântul se-nmoaie.
Calc peste cioburile anotimpului, pe covorul de frunze-
Aliniați de plecare, copacii îmi ticăie pașii.
2.
Din lacul în care se afundă păsările apare un om
Cu o buturugă în brațe, respirând sacadat.
O așează pe iarbă cu gesturi mărunte, ca pe un prunc.
Îi șterge picăturile care-i cad de pe umeri
Apoi se întoarce și intră-n adâncuri.
Și astăzi mai văd buturuga acolo-
Decojită de aripi.
3.
Întreb prin mulțime:
Oamenii care mor se cunosc între ei?
Ca și când ar vorbi o ploaie măruntă,
Își retrag capetele în gulerul hainei.
Îi aștept să dispară prin mâneci.
4.
Argonaut, cu lâna sângelui ghemuită în tâmple,
Măsor depărtările cu ochiul speranței.
Răstorn în mare tiparele vântului:
Iată cum înfloresc mâinile înecaților!
Mâinile mele, două, nu dovedesc să privească-
Se îngroapă alături.
043.457
0
as extrage niste versuri, dar ma abtin, nu pot rupe nici unul din context.constelatie.
mcm