Poezie
Straturi
1 min lectură·
Mediu
Distincții la gulerul nopții,
Sunetele se vând pretutindeni-
În zadar am încuiat ușile.
Oameni de nicăieri trec prin pereți
Cântărindu-și vocile.
Risipit prin cameră, mă adun în fotoliu
În culcușul păsării de pradă:
Lângă fereastră.
Mă întorc la izvoare, în papuci de pâslă,
Dintre vreascuri de oase împrăștiate,
Cu aura unui munte docil.
Cuvintele s-au stratificat în tiparul țipătului,
Nu am de ales- plec dintr-un tablou
De unde plouă spre unde ninge,
Rugul ființei să-l sting
Din torțele anotimpului.
064782
0

aceste \"straturi\" au menirea sa te defineasca intr-un context pentru ca \"În zadar am încuiat ușile. / Oameni de nicăieri trec prin pereți / Cântărindu-și vocile\".
mi-o placut \"Mă întorc la izvoare, în papuci de pâslă, / Dintre vreascuri de oase împrăștiate\" si (bine-nteles) finalul cu acel \"plec dintr-un tablou / De unde plouă spre unde ninge, / Rugul ființei să-l sting / Din torțele anotimpului\"
felicitari.
cu stima, Cornel Stefan Ghica