Poezie
Mai rabdă-mă un anotimp
1 min lectură·
Mediu
Privesc prin oglindă trecutul
Şi-mi pare lumina mai grea,
Prevăd de pe-acum începutul,
Sfârşind într-o umbră de stea
Venise şi toamna cu şoapte
Şi merii-n livezi se brumau,
Ştiam că e ultima noapte
Şi paşi foşnitori răzbăteau
Mijise şi-n ochii tăi ploaia
Ca-n florile-albastre de câmp
Şi ceasul oprise bătaia
A trecerii noastre prin timp,
Cocorii plecau cu sfială,
Fuioare de fum se-nălţau,
Şi frunze picau ca o boală
Din arbori ce se descărnau
Sunt liber de-acuma iubito,
Eşti liberă definitiv,
Eu plec undeva incognito,
Să-mi caut un trai primitiv
Şi-n ziua plecării în lume,
Muri-voi puţin printre munţi,
Iubito fără de nume,
Iubito cu paşii mărunţi,
De-acuma, adio mi-ai spune,
Ţi-aş spune de-acuma drum bun,
Dar n-avem curaj a răpune,
Blestemul acesta nebun
Şi luna se rupe-n jumate,
În două bucăţi de neant,
Ce frig e-n această cetate
Când moare un ultim atlant !
Te strig într-o toamnă nebună,
Te vreau înapoi peste timp,
Ecouri din munte răsună,
- Mai rabdă-mă un anotimp !
071.293
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 165
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 36
- Actualizat
Cum sa citezi
Ursu Marian Florentin. “Mai rabdă-mă un anotimp.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ursu-marian-florentin/poezie/14173766/mai-rabda-ma-un-anotimpComentarii (7)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Mi-a plăcut poezia, în ansamblu, însă am întâlnit multe timpuri verbale care, împreună cu imaginile artistice, au avut un efect mai diferit, în timpul lecturii (mai mult ca perfectul, de exemplu, arătând o acțiune terminată înaintea unei alte acțiuni trecute, exprimă acel timp la care se referă strofa întâi), apoi nu se mai anticipează elemente viitoare
În titlu, este o greșeală ce ține de tastare: ați scris adverbul repetitiv cu cratimă. Și clar este o greșeală de tastare, deoarece am observat că l-ați scris bine în ultimul vers. Îmi cer scuze pentru această mică intervenție.
Îmi plac mult imaginile din aceste două strofe:
Şi luna se rupe-n jumate,
În două bucăţi de neant,
Ce frig e-n această cetate
Când moare un ultim atlant !
Te strig într-o toamnă nebună,
Te vreau înapoi peste timp,
Ecouri din munte răsună,
-Mai rabdă-mă un anotimp !