Poezie
virus final
1 min lectură·
Mediu
domnule doctor
mai ascultă-mă o dată înainte de moarte
mă doare tot aerul nopții
și simt arca lui Noe înțepându-mă între coastele sparte
nu mai am suflu
parcă mi-aș respira oasele în propriul meu vid
orbitele ochilor și ale planetelor
și-au pierdut traiectoria ovoidă,
nu mai coincid
domnule doctor
ajută-mă să mai merg prin iubire
sau măcar prin pădure pe jos
dă-mi antidotul uitării de oameni
amintește-mi că am avut vertebrele drepte
și mersul prin lume frumos
arată-mi cum se conjugă la un timp imperfect verbul a fi
ieri încă mai aveam tot verdele cailor lumii
astăzi nu mai aud nici nechezatul câmpiilor vii
doctore, mă apasă potopul pe rânjet, pe omoplați,
ajută-mă să mă sprijin de-un catarg sau de munții înalți
fă-mi o cârjă de lemn dintr-un steag mohorât
ori proptește-mă de un copac vertical încă nedoborât
domnule doctor, mă înăbușă circumferința planetei,
mă lovește frontal
de parcă m-ar ataca din cosmos armatele toate
cu un virus final
022.329
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 159
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 26
- Actualizat
Cum sa citezi
Ursu Marian Florentin. “virus final.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ursu-marian-florentin/poezie/14146525/virus-finalComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
UFMă bucur că v-am reținut oarecum atenția. Mulțumesc.
0
Și da, doar un potop interior care să spele erorile umanității - ne va salva.