Poezie
talia suplă a clepsidrei
1 min lectură·
Mediu
surprinzi perfecțiunea iernii prin
talia suplă a unei clepsidre?
curg oasele albe măcinate de vreme
în partea cealaltă a lumii,
și roata asta mare de foc
pe care trosnesc toate păcatele
oamenilor
se învârte
în inversul acelor de ceasornic,
nu mi-e frică de viscolul morbid,
mi-e frică să nu pot ajunge acasă
să-mi îmbrățișez
pragul și copacul și câinele,
mereu parcă ajung prea târziu
la tot ce îmi este mai drag,
mă uit la pereții de zăpadă
ca la zidurile mânăstirii,
sunt o sumedenie de sfinți înșirați
cuminți, cu ochii goi,
nu-i văd pe mama și pe tata
printre ei,
cred că
se țin de mână undeva, pe brațele unei cruci
de Bobotează,
afară ninge cu atâta amărăciune,
încât aproape că aud oamenii scrâșnindu-și
sfârșitul
între dinți.
023.283
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 127
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
Ursu Marian Florentin. “talia suplă a clepsidrei.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ursu-marian-florentin/poezie/14135304/talia-supla-a-clepsidreiComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Mulțumesc. Ați surprins această resemnare asumată, scrâșnită, tristețea iernii din noi și de afară ne îndeamnă la reflecții și introspecție. Vă mulțumesc, vă apreciez munca și voluptatea cu care scrieți.
0

este o tristețe asumată aici, de resemnare, dar care se lasă ca un praf de oase, o altfel de zăpadă, o altfel de măsură a timpului.
pe cât de trist, pe atât de suplu discurs. potrivit în titlu și metaforă!
remarc acest poem.