Traian Rotărescu

Odată cu avansarea în hiperboreana și atât de solicitanta lună a cadourilor, edițiile întâlnirilor cenacliste consemnate sub blazonul atelierelor artistice agonia devin din ce în ce mai

Spontaneitatea a primit un cadou. Deschizându-l, a gasit înăuntru O altă spontaneitate. Mirarea căreia A fost mai puternică?

Am mușcat dintr-un șarpe viu Pentru-a-mi întipări urmele dinților. Vreau să trimit o scrisoare. Nimănui, deci tuturor. Mirându-se, să creadă c-au descoperit O scriere

Când am fost bolnav, singură, o furnică Mi-a adus un întreg deșert: Îl căra rostogolindu-se sub el. Cerneala acelor oaze era necesară Perfuziilor mele.

De fapt Linne fusese cam abțiguit în ziua aceea fiindcă trăsese la măsea și uite-așa stâlcise denumirea bietei omizi care-i traversa pervazul ferestrei, verde ca fisticul, ascultând cu

nea jean cârnățarul se certa cu un fir din sprâncele mării aral căruia îi fusese scoasă botnița susceptibilitații

Mă simt cât o gâză de-a lui Gârleanu urcând într-un bolid ferrari tulpina unei narcise. Ajuns sus, accelerând de-a lungul unei petale, cum îmi voi privi prăbușirea? ...wonder if I got the

Vânătorul, nefamiliarizat cu bridge-ul, citea o revistă pentru începători, în timp ce lacrimile lui mergeau să scoată ochi de lup dintr-o fântână.

Nu m-am întrebat niciodată de unde știu că runele nu se scot niciodată la o înghețată. Și nici că semințele scuipate de zeii Walhallei nu ne vor fi niciodată gondole pe un canal

Marțienilor li s-a redeschis brusc interesul pentru interfonul unui anume bloc situat pe blvd. timișoara. Cu ochi verzi în loc de ferestre. Un verde răcoros, ca umbra arcadelor mausoleului

Fufele mele sunt cârtițele de cristal ale tăcerii săpând în timp.

În timp ce binomul lui Newton rodea cu mare plăcere stropii de ceară picurați la nunta verișoarei mele(gradul doi), tubul de colgate mi-a mărturisit: crede-mă, eu n-aș fi vrut să nasc numai gheare

Și vârcolacii au o regină, Cu albă frunte nestemată. Ei numai frunțile-și închină În noapte fiarelor dacă se-arată. Un basm străvechi, făptura-i lină, O înveșmântă toată. Și vârcolacii au o

MultiSonicFest - Editia a III-a - Bucuresti, 21-24 Septembrie 2006 - TransFusionKontakt Electro / Jazz / Contemp / Dans / Improv Organizator: Asociatia Româna a Femeilor în Arta

Creierul meu s-a julit la genunchi dându-se pe tobogan. Acum are dâre de sânge tivite cu praf în urma loviturii. Știa că-l voi lăsa fără să intervin; așa neascultător cum

Vino cu mine! N-ai cum să mă-nțelegi, Știu. Ce poți ști tu? La fel de ușor te-aș păcăli dacă ți-aș spune, mai întâi, că, în 1978, s-a descoperit în Thailanda cel mai mic mamifer terestru

Plimbă-te cu barca pe fruntea liniștii mele. Degete otrăvite scurmă nisipul ca niște conchistadori muribunzi. Trăiește-ți departele de care am rămas închegat. Mi-e greu să cred că

Prin tăietura pietrei se preling scoici. \"Pe spinarea-unui delfin/ Șade vesel Fridolin/ Un vapor se-nclină tare/ Cine face pipi-n mare? \" Că marea nu se poate pișa în noi-un fenomen care

Creierul delfinului, o faleză cu bolovanii ciopliți de Brâncuși. Stau asemeni unui crab, ascuns printre crevase, citind \"Memoriile lui Hadrian\" . -e mort de mult, vorba cuiva- Deși pot fi