Traian Rotărescu
@traian-rotarescu
Născut pe 1 Iunie 1981 la București. Primul îndemn "oficial" de a continua să mă dedic poeziei îl datorez D-nei Constanța Buzea, îndemn primit în numarul 24 din iunie 2003 al "României literare". În același an, în iulie , este consemnat și debutul literar în paginile revistei "Argeș", Nr.22,publicație aflată…
1) indiferent cât de cald sau de frig e în cameră, - şi acest vers e în plus. Se deduce deja din anomalia facturii de la curent, cititorul inteligent ştie cum se face şi luminarea, şi încălzirea
Te-ai gandit vreodata ca o lumnare poate fi aprinsa si intr-o camera calda, si intr-una rece Prezenta lumnarii NU ESTE GENERATA de temperatura ambientala cum esti tu setat sa interpretezi. La fel, anomalia facturii nu din asta provine ci "per se" a modului de functionare costisitor samd
2) cât timp împărțiți același spațiu. - şi acest pasaj este în plus, fiincă spui mai înainte că le poți cădea pradă fără să știi, şi de vreme ce totul e un acvariu, se subînţelege coexistenţa.
Mda, le poti cadea prada TOCMAI DIN CAUZA ACESTOR CONDITII, adica a cadrului fix. Este o precizare, un reminder, de ordin obiectiv; daca pe tine te deranjeaza, repet, numai pentru ca te erijezi in etalon, nu inseamna ca nu-si are rostul.
Pe textul:
„Canterbury tales" de Traian Rotărescu
Trebuie SA GANDIM TOTI LA FEL sau cum?
Sau nu discerni nuantele sugerate, de mine sau altcineva, decat daca sunt trasate cu rigla?
E o imagine in care ochii sunt FIE DESCHISI (caz in care, bingo, ai identificat maretul adevar evident ca lumina lumanarilor se reflecta in ei), FIE INCHISI (acum fiind mangaiati de aceeasi lumina - data asta DIN EXTERIOR, ca nu toate mangaierile sunt la fel. Se pot intampla AMBELE in acelasi context, nu trebuie sa acorzi verbele de dinainte ca intr-o derivata matematica.
Ambiguitatea poeziei iti spune ceva sau imi bat gura de pomana? Daca n-ai inteles asta pana acum, n-are rost sa vii sa ma comentezi, no hard feelings.
Cititorul inteligent stie doar ce crede el ca intelege, ce descriu eu aici, once again, SUNT PARTICULARITATI INDIVIDUALE, la care tu nu ai acces.
Pe textul:
„Canterbury tales" de Traian Rotărescu
Trebuie SA GANDIM TOTI LA FEL sau cum?
Sau nu discerni nuantele sugerate, de mine sau altcineva, decat daca sunt trasate cu rigla?
E o imagine in care ochii sunt FIE DESCHISI (caz in care, bingo, ai identificat maretul adevar evident ca lumina lumanarilor se reflecta in ei), FIE INCHISI (acum fiind mangaiati de aceeasi lumina - data asta DIN EXTERIOR, ca nu toate mangaierile sunt la fel. Se pot intampla AMBELE in acelasi context, nu trebuie sa acorzi verbele de dinainte ca intr-o derivata matematica.
Ambiguitatea pooeziei iti spune ceva sau imi bat gura de pomana? Daca n-ai inteles asta pana acum, n-are rost sa vii sa ma comentezi, no hard feelings.
Cititorul inteligent stie doar ce crede el ca intelege, ce descriu eu aici, once again, SUNT PARTICULARITATI INDIVIDUALE, care care tu nu ai acces.
Pe textul:
„Canterbury tales" de Traian Rotărescu
Afirmartia Dvs, referitoare la alte texte mai reusite, mi-a dat de gandit dar voi continua sa "ma afisez", sper, la fel de spontan.
Un reply intarziat.
Pe textul:
„No commission policy" de Traian Rotărescu
Ionut, food for thought. Si eu am "militat" pt concizie, si nu de ieri de azi. Asa mi-a venit atunci, si desigur ca mereu apar scapari care impacteaza fluenta si/ sau firescul.
Pe textul:
„No commission policy" de Traian Rotărescu
Apreciez cercetarea atenta (scrutinarea cum i-ar spune amricanii :)) apeland la un termen inexistent la noi.
Pe textul:
„No commission policy" de Traian Rotărescu
Ma bucur sa te regasesc peste ani, dat fiind ca erai printre membrii "cu greutate" cand am aparut eu in peisaj, prima data pe Mircea Voda si apoi la Deko.
Pe textul:
„No commission policy" de Traian Rotărescu
In ce priveste explicitarea, iasi da; de altfel chiar e o caracteristica pregnanta de-a mea, am observat. Cateodata insa sunt necesare detalierile, fiindca "risc" sa-mi ramana textul nepercutat. Ar trebui sa-(i) las si pe altii sa construiasca in jurul poeziei.
Dar, vedeti, trecand acum la partea de cometarii, unele demersuri sunt inutile daca nu exista deschidere. De exemplu, d-l Stanica o tine cu dezacordul dumisale in continuare, sunt curios daca ii suna la fel de bine, trecand la alt substantiv NEUTRU "Niciuna dintre aceste doua elicoptere" dar asta nu mai e treaba mea.
Pe textul:
„No commission policy" de Traian Rotărescu
Cu mentiunea, iarasi voi cita, ca forma de plural fapturi se foloseste NUMAI pt sensul 4. adica popular si in superstitii de "farmec, vraja".
Multumesc pt atentie si scuzati divagatia, puteam sa dau copy paste direct definitiei.
DM este un lant de magazine de cosmetice in principal, care s-au diversificat foarte mult si pe alimentatie, menaj, etc
Discontinuitatea aparenta a ultimei strofe, fata de preambul, vizeaza aceeasi persoana care le uneste, si cea din tablou si beneficiara lumnarilor.
Subiectivism asumat
Pe textul:
„No commission policy" de Traian Rotărescu
Cu mentiunea, iarasi voi cita, ca forma de plural fapturi se foloseste NUMAI pt sensul 4. adica popular si in superstirii de "farmec, vraja".
Multumesc pt atentie si scuzati divagatie, puteam sa dau copy paste deirect definitiei
DM este un lant de magazine de cosmetice in principal, care s-au diversificat foarte multe si pe alimentatie, menaj, etc
Discontinuitatea aparenta a ultimei strofe, fata de preambul, vizeaza aceeasi persoana care le uneste, si cea din tablou si beneficiara lumnarilor. Subiectivism asumat
Pe textul:
„No commission policy" de Traian Rotărescu
Basca poezia, daca-mi permiti, in toata evolutia ei, nu se reduce doar la asta.
Pe textul:
„No commission policy" de Traian Rotărescu
Nu am asadar pretentii exhaustive, fiindca "nu pun totul pe masa" ci, daca e cazul, de perceptie in afara detaliilor.
De altfel, am sustinut mereu libera exprimare chiar daca sunt mai demonizat recent cum ca le tai altora macaroana prea repede cu parerile mele necosmetizate.
Daca ai ceva de spus, go with it :)
Pe textul:
„Side hustle" de Traian Rotărescu
Intre timp am redactat separat, nu direct de pe site, un raspuns din care v-am omis numele, de aceea revin cu precizarea nominala.
Pe textul:
„Trăim, deci..." de Traian Rotărescu
Ceea ce, după ce am replicat și eu, din curiozitate, pe primul text al Mariei Mitea care mi-a căzut sub ochi, văzând cum se erijează, TOT PE PAGINA DÂNSEI, în acuzator la adresa mea un VIP al textelor recomandate de pe aici, care nici măcar n-a avut „cojones” să comenteze personal pe textul meu -greșeală de începător deh- mă face să cred că Maria Mitea e de fapt clona lui.
Revenind, vă muțumesc pt că ați avut bunăvoința (aici e de fapt un simț care NU se poate educa, care face diferența dintre consumatorii versați de poezie și cei care reacționează „ad hominem”) să înțelegeti (și nu neapărat să empatizați) cu contextul care genereaza poezia, oricare ar fi autorul. Alții da, au nevoie de clu-uri facile presărate progresiv, inclusiv în titlu, altfel le scapă orice sens și, voila, ne trezim cu tot felul de visceralități.
E inutil, atunci când se idealizeaza pășunismul, să amintim că o întreagă pleiadă „scabroasă” ar trebui demonizată sau antagonizată en masse, indiferent ce nume cuprinde (înclin să cred că mai degrabă nume necunoscute din prisma unor astfel de cititori) care nici n-au avut acces, nici n-or să guste vreodată pe Pound, Cummings, Bukowski, Brumaru, Geo Bogza and so on.
Pe textul:
„Trăim, deci..." de Traian Rotărescu
Bine ca ai atins aceasta autentica virtuozitate in resaparea deseurilor poetice, spuse si raspuse pana devin gaunose prin transparenta lor (a se intelege lipsa de vitalitate, sleirea oricaror semnificatii din cauza folosirii in masa)
Am intrat de curiozitate sa vad ce alternative propui dupa ce te-ai scandalizat pe pagina mea.
M-am lamurit.
Pe textul:
„*" de Cont șters
Bine ca ai atins aceasta autentica virtuozitate in resaparea deseurilor poetice, spuse si raspuse pana devin gaunose prin transparenta lor (a se intelege lipsa de vitalitate, sleirea oricaror semnificatii din cauza folosirii in masa)
Am intrat de curiozitate sa vad ce alternative propui dupa ce te-ai scandalizat pe pagina mea.
M-am lamurit.
Pe textul:
„*" de Cont șters
Atata critica, atata aprofundare, atata apa de ploaie.
Nu e niciun experiment, doar avem conceptii total diferite fata de ce inseamna poezia; parerile tale sunt si vor fi depasite, din pacate.
Daca vedeai alt nume acreditat (Claudiu Komartin de exemplu) o tineai numai in ploconeli, pe acelasi text sau daca textul era deja instelutat de tovarasii tai de pe site, unde va grupati "idealurile" crezand ca mediocritatea si facilul in car va regasiti va valideaza, cumva.
Nu o face :)
PS. Eu nu scriu "ca sa-mi iasa" sau sa ma promovez printre cititori de teapa ta.
Pe textul:
„Trăim, deci..." de Traian Rotărescu
Iar cel care o scrie/mai bine zis (DE)scrie, ori nu e constient de ea ori e prea constient de ea, fiind convins ca e imposibil sa nu fie simtita de toti ceilalti, ambele ipostaze niste capcane :)
Pe textul:
„Joi și niciun de la capăt" de Traian Rotărescu
Kafka e mentionat doar contextual insa nu-si arunca umbra asupra intregului text.
Sigur ca si pt mine cel mai mult conteaza atmosfera, dar n-am nicio garantie ca anumiti cititori au acces la ea, ma bazez pe flerul lor :)
Nu fac estetica uratului chiar si cand acesta e predominant/ necesar, ai intuit bine.
Pe textul:
„Un fel de jurnal" de Traian Rotărescu
Ca si steaua aparuta in acest martie zgribulit.
Cine asculta piesa formatiei la care face referire titlul ( Pan [Whom The Moon A Nightsong Sings]) nu va avea decat de castigat.
Pe textul:
„Neun Welten" de Traian Rotărescu
