Trăim, deci...

puteai sa pui numele tau “ cand ascult poezia lui Traian Rotarescu” si sa nu ponegresti pe respectivii,
gross, dezgustatir pentru ca crezi ca aia e poezie,
nu ti-a iesit absolut de loc, o porcarie

Opaa, sunt complet devastat.

Atata critica, atata aprofundare, atata apa de ploaie.

Nu e niciun experiment, doar avem conceptii total diferite fata de ce inseamna poezia; parerile tale sunt si vor fi depasite, din pacate.

Daca vedeai alt nume acreditat (Claudiu Komartin de exemplu) o tineai numai in ploconeli, pe acelasi text sau daca textul era deja instelutat de tovarasii tai de pe site, unde va grupati "idealurile" crezand ca mediocritatea si facilul in car va regasiti va valideaza, cumva.

Nu o face :)

PS. Eu nu scriu "ca sa-mi iasa" sau sa ma promovez printre cititori de teapa ta.

voi a spune doar atat: nimeni nu se afla in posesia sceptrului poetic, gusturile sunt subiective, ca si oamenii, de altfel.
ceea ce pentru cineva e "genial", pentru altcineva e "rahat pe bat"
conceptiile diferite inseamna automat credinte si pareri diferite.

ps in prima runda doamna Mitea a atacat "o porcarie", domnul Rotarescu a contraatacat la baioneta "cititori de teapa ta", "mediocritatea care va valideaza" etc-etc
runda a 2a?

altfel nu înțeleg limbajul
pe de o parte, extazul ăla, pus pe seama masturbării, o părea le unora scârbos, dar el se produce, face parte din viață, fie ea poetică sau nu
că unii simt asta între știrile de la antene, alții, mai insectivori, între certurile vecinilor, sau când găurește unul cu bormașina... ori ca în propunerea de mai sus, e chestiune de fetiș, ori poate că nu... natura umană
nu văd de ce s-a ponegrit prin asta

replica, ce să mai zic...bărbătească, cu frustrări scoase la suprafață, generalizare, judecăți de valoare...

despre text,
prima parte n-am înțeles ce propune, probabil o introducere în spectrul singurătății care este afișat (destul de reușit) în ultimele două strofe

partea asta - Când mă concentrez să rup egal
sulul de hârtie din bucătărie,
ascultând pârâiturile,
Mă gândesc că așa sună, când se produc,
și despărțirile omenești
Și că e și asta, poate,
taskul unei entități – să iasă bucăți secționate drept, după contur.

chiar este sugestivă, iar finalul reușește să arate că singurătatea poate fi pusă între paranteze până la modul jalnic de manifestare

M-am trezit cu acest prim comentariu ultragiat din partea d-nei, mai degrabă în maniera de „peluza Sud” decât din partea unei cititoare/ literate rafinate. Pe care și l-a asumat în totalitate la adresa mea, repet, fără să fi agitat eu apele dinainte; asta se poate vedea din ce am publicat.

Ceea ce, după ce am replicat și eu, din curiozitate, pe primul text al Mariei Mitea care mi-a căzut sub ochi, văzând cum se erijează, TOT PE PAGINA DÂNSEI, în acuzator la adresa mea un VIP al textelor recomandate de pe aici, care nici măcar n-a avut „cojones” să comenteze personal pe textul meu -greșeală de începător deh- mă face să cred că Maria Mitea e de fapt clona lui.

Revenind, vă muțumesc pt că ați avut bunăvoința (aici e de fapt un simț care NU se poate educa, care face diferența dintre consumatorii versați de poezie și cei care reacționează „ad hominem”) să înțelegeti (și nu neapărat să empatizați) cu contextul care genereaza poezia, oricare ar fi autorul. Alții da, au nevoie de clu-uri facile presărate progresiv, inclusiv în titlu, altfel le scapă orice sens și, voila, ne trezim cu tot felul de visceralități.

E inutil, atunci când se idealizeaza pășunismul, să amintim că o întreagă pleiadă „scabroasă” ar trebui demonizată sau antagonizată en masse, indiferent ce nume cuprinde (înclin să cred că mai degrabă nume necunoscute din prisma unor astfel de cititori) care nici n-au avut acces, nici n-or să guste vreodată pe Pound, Cummings, Bukowski, Brumaru, Geo Bogza and so on.

Nu eram sigur daca sunt sau nu banat intre timp; am inercat cateva replici si de dimineata atat aici cat si pe textul unde sunt desfiintat de Leo Ancuta si care nu aparusera.

Intre timp am redactat separat, nu direct de pe site, un raspuns din care v-am omis numele, de aceea revin cu precizarea nominala.

"Directoru prefecturi locale insultat grav dumnezeu mami şi palme cafiné central. / Procoror lipseşte oraş mănăstire maici chef. Tremur viaţa mé, nu mai putem merge cafiné. Facem responsabil guvern. / A doua oară atacat palme picioare piaţa endependenţi acelaşi bandit director scandalos însoţit zbiri. Situaţia devenit insuportabilă. Oraş stare asediu. Panica domneşte cetăţeni. / Bandiţi regimului acest secol lumină bagiucurind constituţia ce aţi giurat voit ucidi di două ori cafine central si piaţa endependenţi fratemeu fost reprezentant naţiuni. / Bandiţi ameninţănd viaţa fost az arestat procoror. Victima arest torturată ca inchiziţă. Cuţitul os. / Costăchel tras revolver spart glob lampă centrul grădini electrice. Garantăm invenţiuni fictive torturile. / Costăchel Gudurău liberat az dimineaţă lipsă probe intenţie asasinat. Impăcat cu directoru. Pupat toţi piaţa endependenţi"

cascadorii râsului nu alta :))
deloc tendențios

dacă și Leo și-ar face clonă, atunci s-a dus dracu tot și
chiar Olimpul s-ar surpa, cu zei cu tot!

Pentru că nu pare să aibă legătură cu nimic. Așa poate să scrie oricine: m-am masturbat citind un roman foarte... "grafic". Și ce-i cu asta? Treaba fiecăruia ce îl excită. Am avut prilejul să aflu tot aici despre Mishima. La el chiar are sens. Există context, există descriere. A muncit un pic. Nu doar a informat telegrafic. Desigur, pot să nu înțeleg eu. Am spus doar cum am perceput textul.