Scrisoare scrisă de un înger

Dumnezeu mă iubește și am speranța că voi cânta și anul acesta o colindă împreună cu prietenii, pentru părinții mei. Poate am să privesc la geam cum vin colindătorii și aduc „O urare Domnului” nostru, Isus Hristos. În drumul meu către Dumnezeu care mă așteaptă, am speranța că voi câștiga și lupta următoare, eliminând din corpul meu un dușman, cum am câștigat atâtea cure de chimioterapie prin voința și credința în Isus Hristos. Dumnezeu, cu voința și puterea lui divină, m-a susținut și îndrumat spre lumina cea făcătoare de minuni. Doresc să pun o stea într-un brad, cu singura dorință să îmi dea Domnul zile, să mă bucur ca alți copii sănătoși, de bucuriile iernii și de tot ce este frumos în viața aceasta. Afară ninge, sunt așezat într-un pat alb, mă uit la ceas cum orele și minutele se scurg și zilele trec, iar marea bătălie se apropie de mine. Atunci parcă aud cum îmi șoptește Dumnezeu: „Rabdă și suferă, că și Eu am suferit, dar nu am fost vinovat cu nimic, cum nici tu și nici alți copii nu sunteți vinovați, dar v-am ales pentru că vă iubesc!” Atunci închid ochii și încep să visez că sunt Ștefan și corpul meu este Moldova, iar eu lupt să îmi apăr hotarele de cotropitori. În jurul meu sunt numai halate albe dar nu le zăresc chipul, iar drumul meu spre Dumnezeu e lung, de trei ani merg să ajung aproape de El, să cânt colinde frumoase pentru cei dragi, să mănânc colaci, mere, să aprind artificii și lumânări pentru masa de Crăciun. Minutele trec și mă aflu în Ajunul Crăciunului, dar eu încep o nouă luptă cu inamicii din corpul meu. Afară îngerii îmi cântă „Steaua sus răsare”, Domnul mă privește și îmi trimite o rază de lumină care se numește „speranță”, pentru mine și alți copii din lumea întreagă care așteaptă să fie salvați de Dumnezeu. Din ochii mei de adolescent o lacrimă se prelinge, un semn de mulțumire adus Domnului pentru bunătate și încep a cânta în gând: „Astăzi S-a născut Hristos!” Huială Cosmin, 17 ani, Botoșani