Căutări

\"sub pleoape sunt multe chipuri care au forma tăcerilor\"
Apropoul din ultima strofă mi-a atras în mod deosebit atenția. Un chip drag uitat de timp.

Cu gânduri bune și \"Hristos a Înviat\"

Pe fiecare lucru pe care l-am părăsit este impregnată imaginea unei ființe dragi...Într-adevăr, ce s-ar întâmpla dacă lacrimile nu s-ar risipi, precum se risipesc în aerul molatic al serii iubirile? Am deveni cu toții un ocean de amintiri...
Binecuvântări pascale, din partea unui prieten nevăzut!

nicolaetomescu,
mulțumiri de trecere și semn
toți după plecare... lăsăm un semn, mai mult sau mai puțin vizibil
numai că uneori nu vrem să ne aducem aminte
și uite că timpul nu uită chiar dacă șterge din pată...
stimă și considerație,
teodor dume,

Emil iliescu,
aproape ca întotdeauna. mulțumesc mult
plecările sunt lacrimi...și uneori prea fierbinți pentru a le păstra sub pleoape
mulțumesc și vă mai aștept,
stimă,
teodor dume,

nostalgie ți împlinire prin cuvânt și frumos!
teodor, am citit un poem superb, articulat pe o idee ce sugerează trăirea la cote maxime, un discurs liric ce se întrupează din însăși starea de a fi poet, dar las mai bine cuvintele tale să vorbească...

\"lacrimile niște risipiri
de trupuri înfiripă plecări
să poată respira chipul...

și crede-mă
sub pleoape sunt multe chipuri

au forma tăcerilor


din toate
ai rămas doar tu
o căutare...

dar să știi
că pata din geam
e chipul bunicii
uitat de timp\"

pentru ca finalul să aducă liniștea unei așteptări

\"mai există o urmă
despre care nu pot
vorbi
încă...\"

a poetului, urma poetului, a creatorului de frumos!

cu prietenie, petru sebastian!

petru sebastian,
trecerea ta este un imbolnd și știu sigur
că am un cititor care apreciază ceea ce trece în sufletul său și bucură
remarca ta e adevărată
\"mai există o urmă
despre care nu pot
vorbi
încă...\"

a poetului, urma poetului,

mulțumesc mult,
același
teodor dume