Poezie
Între două respirații
1 min lectură·
Mediu
pe aici n-a mai trecut nimeni
sub buzele grinzii crăpate de timp
singurătățile sufocă tăcerea
la ora când toate
umbrele adorm
sub piele
e multă tristețe
curge înspăimântător
ca o clepsidră
cu vieți
picură ultimul fir
timpul exersează
prin mine
se plimbă tăcut Dumnezeu
printre coastele strivite
de singurătate
picură liniștea
nu mai e nimeni
mă agăț de culoarea cerului
aerul s-a rarefiat
timpul sinucigaș de cuvinte
îneacă umbrele
din trupul dezbrăcat
pornește un nou început
urmele adâncite pe margini
vorbesc de o trecere
tălpile miros a iarbă
între cele două respirații
se joacă un copil
01801
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Teodor Dume
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 96
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 29
- Actualizat
Cum sa citezi
Teodor Dume. “Între două respirații.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/teodor-dume/poezie/14178537/intre-doua-respiratiiComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
este o metaforă care mă frământă un pic de ceva vreme
este o întâmplare plăcută să găsesc în acest poem multe imagini pe care le-am observat deja
universul lucrează!
mi-a plăcut!