Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Casa de la răsărit

1 min lectură·
Mediu
am să-ţi dau din mine o zi
apoi alta
suficient cât
să-ţi clădeşti o casă
cu ferestrele înspre răsărit
de unde
seară de seară o
să mă vezi trecând
să nu mă strigi
lasă noaptea să respire din mine
ca-n tăcerea ei să-mi pot
înveli chipul
pentru o altă zi
schijele de lună îmi intră în ochi
şi frigul din oase
îmi subţiază tăcerea
mă retrag în deşertul din mine
şi aştept
primul tău semn
051.097
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
75
Citire
1 min
Versuri
19
Actualizat

Cum sa citezi

Teodor Dume. “Casa de la răsărit.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/teodor-dume/poezie/14178342/casa-de-la-rasarit

Comentarii (5)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Distincție acordată
@cont-sters-55051Cont șters
găsesc aici o poezie de la mama ei de-acasă, ...
un poem mai mult decât sublim, mai mult decât metafore, ... găsesc dăruire aici, și
Lumină ...

0
@sandulescu-madalinSMSandulescu Madalin
" să nu mă strigi"
pentru că da, tu vei fi acolo mereu, construind...
Excelentă metaforă!

0
@teodor-dumeTDTeodor Dume
mulțumesc cu sufletul pentru trecere prin pagina mea și pentru comentarii!

Cu sinceritate!
teodor dume
0
Distincție acordată
Iar semnul meu este lumină pentru aceste cuvinte care nasc lumină.

“ lasă noaptea să respire din mine
ca-n tăcerea ei să-mi pot
înveli chipul‘

Întotdeauna vă citesc cu bucurie.
0
@teodor-dumeTDTeodor Dume
mulțumesc cu sufletul pentru oprire în pagina mea
și pentru constanta lecturii!

cu sinceritate
t. dume
0