Poezie
Singur...
1 min lectură·
Mediu
mi-am luat singurătatea de mână
și am scos-o puțin la plimbare
pe o bancă
din parcul de alături
ședea Dumnezeu
era frig și purta
un hanorac cu glugă
ne-am privit ca și cum
ne-am duce moartea pe umeri
apoi a lăcrimat
ca un copil căruia i se furase mingea
atunci mi-am amintit de mama
care îmi spunea că și Dumnezeu plânge
când rămâne singur
și e îngrozitor să fii singur…
021.125
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Teodor Dume
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 70
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Teodor Dume. “Singur....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/teodor-dume/poezie/14173081/singurComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
și am scos-o puțin la plimbare
pe o bancă
din parcul de alături
devine
și am scos-o puțin la plimbare
în parcul cel mai aproape de casă
acolo, pe o bancă...
și acolo, la repetiția ne-am, ne-am, ar merge ne duceam în loc de ne-am duce.
și mai e un vers lung, inestetic: ca un copil căruia i se furase mingea
ce poate fi
ca un copil când i se fură mingea