Poezie
mă rog lui Dumnezeu să mai aștepte
carte, lacrimi de pe altarul trupului
1 min lectură·
Mediu
miroase a rânced
în împrejur
tăcerea se răzvrătește
nici fluturii nu mai zboară
în acest decor de întuneric
îmi joc ultima reprezentație
cineva îmi șoptește că-s
prea bătrân să mai învăț
repertoriul
încerc să-mi închipui plecarea
ca pe o toamnă văduvită de păsări
și un cer sub care groparii
au marcat o bucățică de pământ
pe întunericul din care a plecat și tata
adevărul e că mi-e frică
dorm cu lumina aprinsă și
mă hrănesc din singurătăți
ce-nmuguresc în mine
toamna
din când în când
decupez o gaură în cer și
mă rog lui Dumnezeu să mai aștepte
până când prin inima mea
vor mai trece odată toate anotimpurile
023.401
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Teodor Dume
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 109
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Teodor Dume. “mă rog lui Dumnezeu să mai aștepte.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/teodor-dume/poezie/14126132/ma-rog-lui-dumnezeu-sa-mai-astepteComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
TDnicolae tomescu,
îmi pare rău pentru tatăl d-voastră!
vine o vreme când marcajul acela de pe bucățica de pământ, singura care ne apar
ține, deși e doar cât o lacrimă,devine durerea celor rămași.
mulțumesc pentru trecere și sinceritatea gestului
îmi pare rău pentru tatăl d-voastră!
vine o vreme când marcajul acela de pe bucățica de pământ, singura care ne apar
ține, deși e doar cât o lacrimă,devine durerea celor rămași.
mulțumesc pentru trecere și sinceritatea gestului
0
Sigur, în bunătatea Sa, Dumnezeu va mai aștepta pînă vor trece de mai multe ori toate anotimpurile