Poezie
ultimul cuvânt al unui condamnat
(volum:durerea din spatele cărnii)
1 min lectură·
Mediu
am ochii unui animal hăituit
nu știu cum să vă spun dar azi
am ucis în numele Tatălui
al Fiului și al Omului din mine
am degetele pătate și
trăiesc într-un anotimp pervers
rostuiesc cuvinte nerostite
și-mi caut vina
în tăcerea unei lacrimi
fără identitate
ucisă
în favoarea unei iubiri
pe care
am scrijelit ultima dorință
mai e puțin și se termină ziua
undeva între două spații
mă așteaptă Ea
mi-ar fi plăcut să mai rămân
măcar un anotimp
să asist
la nașterea unei lumi
în care intimitatea să fie
siguranța de rezistență dintre doi
nu-i nimic
sunt un condamnat frumos și
orice condamnat are un ultim cuvânt:
te iubesc
022.652
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Teodor Dume
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 110
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 27
- Actualizat
Cum sa citezi
Teodor Dume. “ultimul cuvânt al unui condamnat.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/teodor-dume/poezie/14049558/ultimul-cuvant-al-unui-condamnatComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
TDpentru oprire, semn și steluță.
mă bucur că stilul meu se pliază pe sufletul cititorului.
cu sinceritate,
mă bucur că stilul meu se pliază pe sufletul cititorului.
cu sinceritate,
0
Prima strofa are un element epic direct: crima facuta -ce frumos spus- "in numele Tatalui, al Fiului si al Omului din mine". Dupa marturisirea dostoievskiana, insa, apele se calmeaza si urmeaza o limpezire a gandului. Poemul are forta "dumiana", m-a tulburat profund. Instelez cu placere.