Moarte, tu n-ai nume de om

mai stai o clipă moarte stai nu cer să-mi dai mie nimic dacă mi-ai fi dat un semn oricât de mic îmi pregăteam valiza cu toate cele necesare un aparat de ras un creion o mapă și un plic mai stai o clipă moarte stai nu cer să-mi dai mie nimic mai zăbovește jos sub deal un pic să sting lumina apa gazul și să las o cheie ori nu știai că am o mamă și un copil mai mic mai stai o clipă moarte stai nu cer să-mi dai mie nimic în mine totu-i negru vai poate doar e un protest ca și când ar fi fost să fie un anotimp în care aș fi putut să plec mai stai o clipă moarte stai nu cer să-mi dai mie nimic ci îngăduie-mi o rugăminte să-ți mai zic de sub tălpi durerea urcă iute ca un scai și sunt gol-goluț că n-am putut să-mbrac nimic așa sunt Om dar nu cu suflet mic te rog mai lasă-mă un pic să strâng trecutul și viața între dinți că nu-i nimic mai scump decât iertarea zic mai stai o clipă moarte stai nu cer să-mi dai mie nimic ți-am spus răgaz să-mi dai să mai zăbovești la poartă un pic cât copilu-mi face semn cu mâna că doar știai că-i bolnav și trist și-i cel mai mic la urmă-apoi de vrei să-mi dai un semn ceva oricât de mic aprinde lumânarea neagră din pridvor știu că te grăbești și-i musai să revin la ceea ce am fost poate un nimic dar stai mai am un Dumnezeu de nu știai și o mamă care a lăcrimat destul și-i rog acum când trupul meu nu-i mai în stare de nimic să-mi aprindă o lumânare acolo sub pământ noa haide moarte hai te întreb cât încă mai sunt viu cu ce-am greșit de vii pândind și totuși dacă vii adu-mi și tu ceva să-mi placă nici flori nici lumânări ca la mormânt ci o noapte de împăcare cu tot ceea ce am fost și încă sunt noa haide moarte hai pășește-ncet de poți injectează-mi în vene noaptea fie și în somn doar atât cât eu către Dumnezeu mă-ndrept apoi să taci că n-ai nume de Om apoi să taci apoi să taci să taci...