Tatiana Gradinaru

() I: Există două moduri de a ființa: a trăi și a scrie. Între ele pauza. Pauza ca un fel de moarte. Te naști și firesc trăiești . Primul sector de cerc e viața – modul ăla pur de-a fi om .

Apa oxigenată ce-mi oblojește rana e contaminată de americanismele scenariilor rulate modern. Doar Făt-Frumos mai poate trimite SMS-uri cu locația izvorului - în apa vie colcăie lighioanele

Câtă iubire încape între două felii de pâine ? prima se unge cu noaptea lucie jumătate a lui Gârleanu jumătate a copiilor blonzi o frunză de porumb de la marginea lumii se condimentează cu

Îți acopăr genunchii cu părul femeilor dezlânate semințe de floarea soarelui le ies dintre buze încolțesc spre lumină își îndreaptă cojile scuipate ochii lor urzesc drumuri cu nalbe pe

pe mâna stângă mi-au desenat unii într-o zi de vineri clădiri de furnir wenge fără balustrade pe casa scării de-atunci fiecare perete are o pijama pe care o îmbracă dimineața înainte de

Perfecțiuni prefabricate mă târăsc pe drumuri din piatră cubică. În spatele umărului drept ațipirile nocturne devin taste ordonate alfabetic. Tendoanele au obosit a mai susține minti

nimicul e o felină neagră care te privește în ochi când te sfâșie limba ei caldă îți curăță rănile începe de la trahee fără să respiri e mai bine ea știe asta apoi se hrănește cu interiorul tău

ploaia atârnă cearcăne de colțul potecilor spectrale iarna își hrănește pruncii cu felii de zăpadă aburinde

[nicicând n-am văzut atâtea blocuri colorate la un loc] pesemne oamenii de aici au ochii lila și miros a fructe de pădure/ tu ai zice că a liliac sau a orice care începe cu l spre exemplu a luncă

fecioara eclozează din izvoare cu apă sălcie zorii îi prind aripi albastre de glezne din ochi picură arginți peste gura mântuitorului pe trupul ei se înmulțesc arnicile fecioara le

cu trei minute în urmă urcam într-un copac înflorit fâșii de pământ ocru se întindeau sub mine parcă araseră cu pieptănul grădina în jur nicio buruiană printre crengi oameni necunoscuți îmi

m-am trezit într-o dimineață cu o poftă nebună de a scrie despre mine și despre fețele colorate [mi-ai așezat palmele umede peste ochi. sudoarea se picura măruntă și cleioasă ca în noaptea aia în

în tine e cald amieze de mai ne sărută degetele în tine e iubire oamenii se îmbrățișează fără motiv în tine nu plouă decât seara când încolțește grâul nu ninge decât la ivitul zorilor

roșu gri lila e trendy să-ți curgă furouri suflete din buzunare din șuvițe blonde să-ți peticești umerii puțin aduși roșu gri lila lumina cade metalic pe ochiul fotografului un

încerc să scriu un poem de iubire se cangrenează picioarele cuvintelor pasez altora tastele îmi umplu venele, plămânii, stomacul de noi apoi debitez ceva despre geanta mea roșie Prada (e la modă

simțuri înțepătura albinei o teamă scurtă de mulțime // goliciune șervet cu trei straturi iubirea se întinde moale // eres vara întinde capcane un măr găunos strânge

m-am obișnuit să cobor la penultima stație când scările sunt prea aglomerate //claustrofobia mi-e teama de spații deschise prea largi prea viduite de suflete teama de copaci în

îmi tatuez în nări mirosul tău de tutun light de vin dulce de bărbat inscripțiile acestea cresc zilnic îmi inundă traheea se amestecă în sânge în noaptea de iarnă fulgii la geam vor

frânturi de întâlniri cenzurate dor de priviri spate în spate un umăr ars de soare privit peste umăr - o secundă atingeri pe gânduri albastre crescute în umbră