Poezie
Non va piu
1 min lectură·
Mediu
până și tăcerea se face verde
de-atâta viață
brodez flegmatic în tapiseria destinului
interminabil un șal al singurătății
în doi poate trei sau în lume aud
uneori zidurile cum pulsează
în simulacre de somn visez
un nevis de carpe diem
căci tot e primăvară
alături
acolo
aievea
tinerii îmbatrâniți
șterg sentimentele de praf pentru un troc
până și ei s-au săturat de falsitatea lor
(merge mai bine combustibil rusesc pentru focul epidermei)
și iar mimez zboruri spre nesfârșituri
prin fisura realității
pentru încă o zi sau un rest de viață
0104145
0

\"până și ei s-au săturat de falsitatea lor\" cat de mult putem balansa aceasta imagine?.. comuna... si atat. nimic mai mult. in ansamblu poemul poate respira desi este atacat de molecule de bioxid sau azot.