ștefan ciobanu

felii, cum bine zici.
nu știu dacă am vrut chiar tristețe, e posibil să fi greșit dozarea ingredientelor. ce să zic, poate e vremea asta schimbătoare din București și e ceva involuntar.
ziua bună și mulțumesc de vizită

ai dreptate, și mie îmi mușca rău simțurile acel dalmațian, dar l-am lăsat ca experiment. departe de mine katya. adierea aceea este acolo, dar mă întristează ca au văzut-o puțini. desigur că nu e vina mea.
mulțumesc

eu vad ca poezia ca o topire, inmuierea genunchilor, diferita de cea a posmagilor, nu cred ca au in vedere o refacere a fiintei, nu are nimic mistic.
suna greu \'mortile ...
eu vad poezia ca pe o parasire, ca pe o constatare a unei oarecare inutilitati. singura imagine valabila pentru mine este aici
\'nimeni nu te mai prinde de încheietură\'
restul poeziei traind doar prin aceste cuvinte.
ziua buna

eu vorbesc de timp pentru a anula principiile si regulile aberante, a inota poate ca duce undeva dar cu siguranta trece prin orizontul umerilor nostri.
multumesc de trecere si de citire
cu stima

parcă ar fi o rugăciune. însă sentimentul de a mai vrea să evadezi, îmi dă senzația că suntem închiși undeva.
seară bună

mă bucură trecerea ta. cât despre înot, da, mă simt excelent în astfel de situații
seară bună

o ușoară ironie a testului mă face să mă depărtez de el. finalul putea fi evitat în forma care e acum
numai bine

...cred ca nu ai idee pe ce lume te afli.
ziua buna

alegerea finalului cu ochii inchisi nu are legatura cu fracturismul sau cu ceva aleator.
ziua buna

...am ales ingrediente cu ochii închiși. acel oarecum subliniază că schimbările sunt greu de observat din interior, pentru că ești obișnuit cu decorul. ele există totuși...
despre partea care vă scapă, nu știu ce vă scapă...
seară bună

în primul rând mulțumesc Elei și lui Traian pentru anunț ( deși scrisul e negru nu știu de ce a apărut albastru, dar nu contează :) )
mulțumesc celor ce au trecut și au lăsat semn, celor ce nu au putut lăsa că s-au grăbit sau știu eu ce, celor care încă
nu au trecut prin agină, etc.
mulțumesc andreea, dana banu ( sigur o să ai autograf ), mădălina( cam da, pt. că aliona e mai mult o închidere a unui trecut care nu e tot una cu uitarea dar se aseamănă cu deschiderea către altceva de care vorbeai ), daniela ( o să fiu pe o orbită infinită ), sabina ( pei ar fi cazul să apari la lansare să te văd și eu la față nu de alta dar să văd cine mi-a făcut coperta, p.s să nu spui la nimeni că stăm în București), laura; mahmoud; oana,mulțumesc, cristina rusu ( fizic nefizic știu că ai apari cumva ), elis gările îmi aduc noroc deci ține pumnii de acolo, florin sper să o fi spart cu noroc gheața.
vă mulțumesc încă o dată și vă aștept cu drag
seară bună
am spus că sunt fericit în zilele astea, noroc cu sesiunile care mă aduc cu picioarele pe pământ:)

nu cred ca altcineva a interpretat altcumva. pana si levitatia propriu-zisa, yoghina, se face prin \'pierderii fericite a capacităților de percepție a propriei consistențe\'.
numai bine

pentru vizită și pentru citire. nu în ultimul rând pentru înstelare.
numai bine

cred ca poezia mergea foarte bine fara acele perfuzii. poate imaginea ar trebui reciclata in alta poezie.
numai bine

tabla de șah reprezintă libertatea, cel puțin pentru mine. mulțumesc de vizita ta fără constrângeri :)
numai bine

forță adică șoc? această poezie nu se bazează pe forță. din contră. finalul îmi place enorm, așa slab și lacrimogen (cum pare doar). ce ai tu cu el?:)
seară bună

ultima strofa este foarte reusita. plina de naturalete sincera, fara balast inutil. o adevarata traire poetica.
despre prima strofa pot spune ca mi-a placut inceputul, continuare parand putin lacrimogena. poate sunt eu dificil dar asa sta situatia dpmdv. in general o poezie aerisita in care intra multa lumina poetica.
felicitari

imaginile precum straina cu ochi largi si apa cu rugina ( pe care eu o vad echivalentul tau la apa vie din povesti ), creaza atmosfera propusa, de timp trecut, de amintire pierduta. masa este ovala tocmai datorita acestei noi dimensiuni a timpului, care deformeaza formele perfecte ( pentru ca, odata, masa era rotunda ). mi-a placut atmosfera, creata incet, fara graba, caracteristic tie. astfel de plimbari prin noi insine, sper eu, sa aiba doar dimensiune de moment, fulgerand printr-o poezie ca aceasta. pentru ca, in rest, e mare pacat sa pierdem prezentul.
am trecut si eu doar, ziua buna

alberto, valurile sunt ale mele cu tot cu volumele de poezii. m-ai surprins placut, serios si eu stiu de ce. incantat. cat despre melancolie, deah, ce sa spun si eu ma mai loveste asa ca un val.
anni, exact in acea parte a lumii am ales sa traiesc. te invit si pe tine. adica pe toti.
elia, vizita ta ma onoreaza. iti multumesc. imi cer scuze ca nu a fost mai scurta poezia:), dar ... oricum important e ca te-ai odihnit putin aici, si ca te-ai simtit bine, cel putin asa cred :)
gheorghe, viata nu are ton grav, ironciul nu inseamna bataie de joc inseamna luciditate, cum bine ai vazut. iar marea, chiar daca nu suntem prieteni pana la sare( eu prefer mai mult muntele) ii inteleg perfect rolul si vraja care o aduce la mal tot timpul.
va multumesc din suflet ca ati citit acest poem si chiar, mai mult ati reusit sa exprimati asa ganduri frumoase. dar hai ca ma simt ca la o decernare de premii lacrimogena si nu e cazul( nu inca;) )
zi buna sa aveti

o placuta imbinare a personalului cu firescul comun noua. am vazut totul ca intr-un film in care pe alocuri eram si eu actorul principal.
ziua buna sa ai