SVStanica Ilie Viorel
Verificat@stanica-ilie-viorel
„Fiinţa-sângele râuri, râuri de gânduri.”
Eu m-am născut să fiu mai mult de o zi...Poate cât să am timp să mă nasc. Am apărut în Hunedoara și puțini sunt cei ce mi-au auzit sosirea, nu pentru că n-aș fi avut ceva de spus.Am spus, în gura mare, dar furnalele vuiau cântecul lor (mai târziu am…
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
nu știam că părerile și conentariile sunt rezervate, în mod excludiv, cuiva
dacă mănânc o prăjitură îmi spun părerea despre cât de bună este sau despre ce îi lipsește și de ce o fac, pentru că am nevoie să știu că, data viitoare, mi se va oferi o prăjitură la fel de bună sau una îmbunătățită
croitorului, asemenea, despre haină etc.
la fel și în cazul unor texte (fie ele poezie sau nu), îmi prezint părerea. de ce o fac? pentru că “am consumat produsul”
citind un text, despre măsura în care am înțeles, cât mi-a plăcut, ce nu mi-a plăcut, pot spune fără să am nevoie de o cerere aprobată în acest sens, nu?
dacă observațiile mele sunt sau nu de folos, sunt luate în seamă sau nu, depinde de autor și de ceilalți. observațiile unui cititor sunt și atât, nu trebuie considerate afront.
“intervine mereu la orice text fără să știe de ce o face”, ce să zic, și eu ca prostu’ pe aici, în spiritul a ceea ce se dorește a fi această platformă interactivă.
dacă mănânc o prăjitură îmi spun părerea despre cât de bună este sau despre ce îi lipsește și de ce o fac, pentru că am nevoie să știu că, data viitoare, mi se va oferi o prăjitură la fel de bună sau una îmbunătățită
croitorului, asemenea, despre haină etc.
la fel și în cazul unor texte (fie ele poezie sau nu), îmi prezint părerea. de ce o fac? pentru că “am consumat produsul”
citind un text, despre măsura în care am înțeles, cât mi-a plăcut, ce nu mi-a plăcut, pot spune fără să am nevoie de o cerere aprobată în acest sens, nu?
dacă observațiile mele sunt sau nu de folos, sunt luate în seamă sau nu, depinde de autor și de ceilalți. observațiile unui cititor sunt și atât, nu trebuie considerate afront.
“intervine mereu la orice text fără să știe de ce o face”, ce să zic, și eu ca prostu’ pe aici, în spiritul a ceea ce se dorește a fi această platformă interactivă.
Pe textul:
„Ora" de Cioban Stela
0 suflu
Contextîn acest caz, cu respect, puteați să puneți în subtitlu o trimitere la idee
greu de descifrat
spor
greu de descifrat
spor
Pe textul:
„Revenirea lui LIM" de Liviu-Ioan Muresan
0 suflu
Contextîn emisfera asta (pe unde ne-am obișnuit) de câte ori am putea vedea soarele apunând în mare?
la asta mă refeream, asta ar putea genera confuzia- răsărit sau apus
la început este evident… se lasă impresia apusului, dar când soarele plonjează în mare…
de citit, am citit bine… probabil nu am reușit să interpretez
la asta mă refeream, asta ar putea genera confuzia- răsărit sau apus
la început este evident… se lasă impresia apusului, dar când soarele plonjează în mare…
de citit, am citit bine… probabil nu am reușit să interpretez
Pe textul:
„Ora" de Cioban Stela
0 suflu
ContextLIM ca LIM, dar Etiopiu, ce reprezintă?
Pe textul:
„Revenirea lui LIM" de Liviu-Ioan Muresan
0 suflu
Contextun apus în mare, ori, poate, începutul sugerează un răsărit și soarele cască prelung a deșteptare?
pe mine m-a făcut să văd un apus (atunci te-apucă căscatul, când te ia somnul), apoi a fost nevoie să reinterpretez, din persoectiva răsăritului
mai e și visarea… e visarea de după somn?
se introduce în peisaj, cam brusc și timid ca exprimare, emoția personajului uman, care se trezește din amorțeală și, resuscitat, o ia la figă
încotro? cu ce scop?
“vieții că ïntr-un abis”
peisaj, emoție, contemplare, introspecție… dar este un poem neteușit.
merită lucrată ideea.
spor!
pe mine m-a făcut să văd un apus (atunci te-apucă căscatul, când te ia somnul), apoi a fost nevoie să reinterpretez, din persoectiva răsăritului
mai e și visarea… e visarea de după somn?
se introduce în peisaj, cam brusc și timid ca exprimare, emoția personajului uman, care se trezește din amorțeală și, resuscitat, o ia la figă
încotro? cu ce scop?
“vieții că ïntr-un abis”
peisaj, emoție, contemplare, introspecție… dar este un poem neteușit.
merită lucrată ideea.
spor!
Pe textul:
„Ora" de Cioban Stela
0 suflu
Contextde acord
prima parte este reușită și merită detașată
a doua parte, poate fi regândită, eliminându-se repetiția aia care, pentru cititor, e precum un musafir nepoftit
Spor!
prima parte este reușită și merită detașată
a doua parte, poate fi regândită, eliminându-se repetiția aia care, pentru cititor, e precum un musafir nepoftit
Spor!
Pe textul:
„Inferior fostei mele iubite Ki" de Irinel Georgescu
0 suflu
ContextSunt convins că este doar o eroare de tastare.
Nu sunt necesare scuzele.
Mulțumesc, Bogdan.
Nu sunt necesare scuzele.
Mulțumesc, Bogdan.
Pe textul:
„Iubirea noastră-i totul" de Irinel Georgescu
0 suflu
Contextdin zidul chinezesc
tencuiala surpă măști
genul acesta oferă liniște cititorului și imagini superbe, concentrând totul în atât de puține cuvinte!
mi-a plăcut
Spor!
tencuiala surpă măști
genul acesta oferă liniște cititorului și imagini superbe, concentrând totul în atât de puține cuvinte!
mi-a plăcut
Spor!
Pe textul:
„jaPOnEZII" de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
Contextmie îmi place toată
cu o singură precizare: versul trei din prima strofă nu l-am priceput
dar, în estența, superb!
cu o singură precizare: versul trei din prima strofă nu l-am priceput
dar, în estența, superb!
Pe textul:
„sonet cu repetiţii" de Ștefan Petrea
0 suflu
Contextam citit și recitit
fiecare strofă am simțit-o ca un poem de sine stătător
nu am reușit să observ linia unui poem cap-coadă
poate, m-a încurcat și semnul întrebării din finalul primei strofe
spor
fiecare strofă am simțit-o ca un poem de sine stătător
nu am reușit să observ linia unui poem cap-coadă
poate, m-a încurcat și semnul întrebării din finalul primei strofe
spor
Pe textul:
„Adânc mă apasă" de Roman Liviu
0 suflu
Contexte azi și zic: să primim cu plăcere sensibilitatea și sinceritatea exprimate pe această temă
când e vorba de dragoste, chiar și naivitatea, dacă este una sinceră, îndeamnă la apreciere
aș recomanda, cu resoect, ca această sensibilitate să fie folosită căutând mai către aflare
spor
când e vorba de dragoste, chiar și naivitatea, dacă este una sinceră, îndeamnă la apreciere
aș recomanda, cu resoect, ca această sensibilitate să fie folosită căutând mai către aflare
spor
Pe textul:
„Soției" de Vasile Serban
0 suflu
Context“se obține” aș schimba, poate cu “se primește”, “devine” , “încolțește”, “răsare”…
și acel “sacerdotal” (recunosc, am căutat în dex) l-aș înlocui cu “sublim”
altfel, mă înclin în fața oricărui elogiu pe această temă- iubirea.
Spor!
și acel “sacerdotal” (recunosc, am căutat în dex) l-aș înlocui cu “sublim”
altfel, mă înclin în fața oricărui elogiu pe această temă- iubirea.
Spor!
Pe textul:
„Iubirea noastră-i totul" de Irinel Georgescu
0 suflu
ContextCred că ar fi de luat în seamă următoarea varuantă:
- autorilor care au peste un anumit nive și mai ales celor consacrați, să li se permită postarea unui singur text zilnic; pe aceștia îi așteptăm cu articole, eseuri, recomandări cu privire la volumele publicate de ei, eventual, dacă politica de marketing a site-ului nu permite, cu reclame. În plus, tot pe ei, consacrații, îi așteptăm cu sfaturi, critică, recomandări etc. pe textele debutanților și nu numai, astfel încât ATELIERUL să producă efecte (mai rar poți ajuta un autor talentat, consacrat) pentru cei care sunt la început de drum sau care au rătăcit drumul.
Astfel, s-ar oferi o vizibilitate mai mare celor care au nevoie să își îmbunătățească textele, scrisul și mai ales care au nevoie de încurajări din partea celor avizați, poate, să fie descoperiți, de ce nu?
Pe cei talentați să căutăm (mai ales) pe rafturile librăriilor.
Spor!
- autorilor care au peste un anumit nive și mai ales celor consacrați, să li se permită postarea unui singur text zilnic; pe aceștia îi așteptăm cu articole, eseuri, recomandări cu privire la volumele publicate de ei, eventual, dacă politica de marketing a site-ului nu permite, cu reclame. În plus, tot pe ei, consacrații, îi așteptăm cu sfaturi, critică, recomandări etc. pe textele debutanților și nu numai, astfel încât ATELIERUL să producă efecte (mai rar poți ajuta un autor talentat, consacrat) pentru cei care sunt la început de drum sau care au rătăcit drumul.
Astfel, s-ar oferi o vizibilitate mai mare celor care au nevoie să își îmbunătățească textele, scrisul și mai ales care au nevoie de încurajări din partea celor avizați, poate, să fie descoperiți, de ce nu?
Pe cei talentați să căutăm (mai ales) pe rafturile librăriilor.
Spor!
Pe textul:
„generația următoare... îndreptățiți și orgolioși?" de Radu Herinean
Recomandat0 suflu
Contexteste prima dată când, citind un text aici, pe Agonia, mi de face “pielea de găină”.
este emoția generată (de ce să nu recunosc) de această descoperire (da, sunt un ignorant și habar n-am ce se întâmplă în lumea literară), adică există o formă de exprimare, recunoscută în mediul acesta, și domeniul (cuvântul scris) este viu.
mulțumesc.
este emoția generată (de ce să nu recunosc) de această descoperire (da, sunt un ignorant și habar n-am ce se întâmplă în lumea literară), adică există o formă de exprimare, recunoscută în mediul acesta, și domeniul (cuvântul scris) este viu.
mulțumesc.
Pe textul:
„Ce este și ce ar putea fi juxtalismul?" de Valentin Tascu
Recomandat0 suflu
Contextintersant!
curentul se dezvoltă de ceva vreme și din câte înțeleg este definit ca atare.
prin anii 1988, cineva mi-a dus un caiet la Deva să-l prezinte unui scriitor (Eugen Evu) care, citind textele, mi-a lăsat o concluzie scrisă (reproduc din memorie) “ceea ce comentezi nu este formal poezie… animism…”
trăiam cu nevoia să scriu… scriam și versuri cu rimă (la nivel naiv), dar exprimarea era una de genul celor pe care voi (consacrați din ce observ) l-ați dezvoltat.
și uite așa dilema este rezolvată:)
adică, d’aia prefer genul- am în ADN microbul :)
spor!
curentul se dezvoltă de ceva vreme și din câte înțeleg este definit ca atare.
prin anii 1988, cineva mi-a dus un caiet la Deva să-l prezinte unui scriitor (Eugen Evu) care, citind textele, mi-a lăsat o concluzie scrisă (reproduc din memorie) “ceea ce comentezi nu este formal poezie… animism…”
trăiam cu nevoia să scriu… scriam și versuri cu rimă (la nivel naiv), dar exprimarea era una de genul celor pe care voi (consacrați din ce observ) l-ați dezvoltat.
și uite așa dilema este rezolvată:)
adică, d’aia prefer genul- am în ADN microbul :)
spor!
Pe textul:
„poezie fără formă fixă căreia nu mai trebuie să îi număr silabele până la noua ediție a festivalului internațional romeo și julieta de la mizil" de Bogdan Geana
0 suflu1
Contextînțeleg personajul, încă în viață, se adresează cuiva (fostă iubire) cu care, în urmă cu 13 ani (sunt două repere în acest sens: duzina plus un an și 2009) s-a aflat la un pas de legământul căsniciei. o nefericită întâmplare (ce are legătură cu războiul) a dus la moartea persoanei respective. azi, personajul plânge aducerilor aminte, are o altă iubită, care ar putea avea un rol (dezlegat în ultima strofă)
ceva place (mie)
aș pune “o fragă)”, prima strofă, ultimul vers (am încercat să recit și doar cu un “o” mi-a rezultat)
spor!
ceva place (mie)
aș pune “o fragă)”, prima strofă, ultimul vers (am încercat să recit și doar cu un “o” mi-a rezultat)
spor!
Pe textul:
„Către iubirea mea dublă, vie și moartă" de Irinel Georgescu
0 suflu
Contextpentru cine nu știe despre ce este vorba: sunt două poeme, unul în formă fixă, și acesta, care au la bază aceeași idee, exprimată (după cum se poate vedea) în două forme.
aș spune că, da! forma fixă și constrângerea generată de rime reduce exprimarea, o face lăptoasă și forța mesajului se diminuează. posibil ca un alt autor, plin de geniul creației să reușească și într-o formă fixă (a nu se înțelege că e un reproș la adresa autorului, e doar o supoziție) și, la fel de posibil, forma fixă să fie pe placul multora.
în înțelegerea mea, prefer varianta de mai sus (poate că am și o înclinație spre latura meditativă, filozofică, dar, recunosc, iubesc alăturarea metaforei și suprapunerile supra-imaginate ale autorilor care, prin acest mod, reușesc să ne arate adevărata față a lucrurilor).
concluzia?
cred că ești un scriitor talentat care se poate exprima și în forma clasică a ceea ce este definit drept poezie, folosind atât tehnica cât și linia unei idei cap-coadă, dar ai și un bagaj de cunoștințe care depășește cu mult exprimarea clasică și ar fi păcat, pentru cititori și pentru tine, să nu insiști în acest mod, chiar dacă o fi (încă) anvangardist, este sau nu incadrat/ încadrabil în categoria poeziilor.
felicitări!
și mulțumesc pentru răspunsul oferit la acea provocare.
aș spune că, da! forma fixă și constrângerea generată de rime reduce exprimarea, o face lăptoasă și forța mesajului se diminuează. posibil ca un alt autor, plin de geniul creației să reușească și într-o formă fixă (a nu se înțelege că e un reproș la adresa autorului, e doar o supoziție) și, la fel de posibil, forma fixă să fie pe placul multora.
în înțelegerea mea, prefer varianta de mai sus (poate că am și o înclinație spre latura meditativă, filozofică, dar, recunosc, iubesc alăturarea metaforei și suprapunerile supra-imaginate ale autorilor care, prin acest mod, reușesc să ne arate adevărata față a lucrurilor).
concluzia?
cred că ești un scriitor talentat care se poate exprima și în forma clasică a ceea ce este definit drept poezie, folosind atât tehnica cât și linia unei idei cap-coadă, dar ai și un bagaj de cunoștințe care depășește cu mult exprimarea clasică și ar fi păcat, pentru cititori și pentru tine, să nu insiști în acest mod, chiar dacă o fi (încă) anvangardist, este sau nu incadrat/ încadrabil în categoria poeziilor.
felicitări!
și mulțumesc pentru răspunsul oferit la acea provocare.
Pe textul:
„poezie fără formă fixă căreia nu mai trebuie să îi număr silabele până la noua ediție a festivalului internațional romeo și julieta de la mizil" de Bogdan Geana
0 suflu1
Contextdoar las semn și, de ce nu, mulțam pentru sfaturi
Pe textul:
„Sfaturi pentru cititorul de versuri" de Liviu Nanu
0 suflu
Contextscopul a fost atins: clasica revine:)
totodată, remarc cum (și poate fi un exemplu pe cauză) căutarea rimei, dacă nu ucide, rănește exprimarea, metafora, chiar
poate (zic, precum un nob ce sunt) d’aia “zona” respectivă este undeva în arhive și tor mai rar se mai exprimă azi, sub această formă
posibil să fie și un exercițiu greu, nededicat oricui
dar, presupunând, dacă există înclinație spre așa ceva, preferință ori simplă alegere, cred că “truda” ar trebui să fie pe măsură și poemele să nu devină doar un colaj de versuri fără substanță (mă refer în general, nu la poemul acesta)
aș îndrăzni să provoc autorul (cunoscând, sumar, talentul său) să ne propună același poem, pe structura fără rimă, astfel încât să ne lămurim (chiar și la nivel de atelier, experimental) care variantă are forță, care variantă ne pătrunde până la emoție.
spor!
totodată, remarc cum (și poate fi un exemplu pe cauză) căutarea rimei, dacă nu ucide, rănește exprimarea, metafora, chiar
poate (zic, precum un nob ce sunt) d’aia “zona” respectivă este undeva în arhive și tor mai rar se mai exprimă azi, sub această formă
posibil să fie și un exercițiu greu, nededicat oricui
dar, presupunând, dacă există înclinație spre așa ceva, preferință ori simplă alegere, cred că “truda” ar trebui să fie pe măsură și poemele să nu devină doar un colaj de versuri fără substanță (mă refer în general, nu la poemul acesta)
aș îndrăzni să provoc autorul (cunoscând, sumar, talentul său) să ne propună același poem, pe structura fără rimă, astfel încât să ne lămurim (chiar și la nivel de atelier, experimental) care variantă are forță, care variantă ne pătrunde până la emoție.
spor!
Pe textul:
„poezie cu formă fixă căreia nu mai am răbdare să îi număr silabele până la noua ediție a festivalului internațional romeo și julieta de la mizil" de Bogdan Geana
0 suflu1
Context