complexul luminilor aburite

privitul în oglindă a devenit o mișcare de umplutură ca într-un spectacol cât să aibă timp magicianul să-și pregătească recuzita următorului număr doar că ești unicul spectator și trucul din spatele magiei încă nu l-ai aflat spui că ești prea plină eu zic da și te încrunți dar eu îți văd doar ochii plini cu privirea asta despre care cred și acum că-i parte din magia lumii făcută să mă simt rătăcit ca atunci când mă strecuram fără bilet ascuns pe după prelata cortului să pot vedea din unghiul mort de unde scotea iepurașul mor și acum că nu știu cum te-aș putea împărți în două într-o cutie să pleci în alta să rămâi îmi țin respirația să nu surprind în uimirea mea vreun lumen rătăcit caz în care s-ar pierde din imaginea reflectată mai mult decât aș putea suporta să nu te pierd acopăr sticla în care au pierit mulți privitori atunci când lumina s-a risipit că așa-s oglinzile ca niște portaluri lacome să soarbă clipa