fiecărei clipiri un vis

fiecărui strop să-i simt gustul

și următorului să-i dau curaj să vină

atunci când ploaia se unește în mine

curat trupul să-mi fie

așa cum de noroaie mi-l spală

dacă nu ne-am fi îndepărtat atât de mult

de cuibul dintâi

pe mulți ne-ar fi limpezit

dar a opta zi n-a mai fost să fie și-am rămas

murdari să ne odihnim la capătul lumii

fiecare strop să ia de pe mine alt strop

doar unul să rămână din mine

cu mine

pentru atunci când voi fi secat

să mai pot izvorî

de unde ne este obârșia s-a șters cărarea

ori poate doar rătăcirea ne-a buimăcit

de-ar fi o clipire mai lungă

fiecare somn

am avea răgaz aflării vreme să-i dăm