fotografia asta are un cusur

ai crede că o fotografie este doar o întindere nesfârșită de puncte inerte care au gustat din culorile luminii și s-au lipit de o foaie n-are glas dar îți spune povestea așa cum a fost pe care o știi în toate detaliile sale cu fiecare șoaptă tresărire ori un gest cât de mărunt și-asculți privind la ea căderea frunzelor care își petreceau zborul acum înțepenite ca într-o mirare par nemuritoare se poartă ca pe un zâmbet deși nu este al ei ți-l oferă drept cuib doar fiara se înfruptă în el tu ai să-l guști o fotografie n-are miros dar tu îl simți ca și când vaporii răsuciți ar pătrunde precum un burghiu prin petele de culoare inspiri adânc și simți parfumul vremurilor acelea o fotografie poartă clipa în eternitate dar nu știe să oprească timpul și nu îți răspunde la nici o întrebare