Sorina Hăloiu

Pune o sită pe ochii deschiși lasă luna să se transforme în stele căzând ne vor spăla păcatele. Nu toți vom iubi chiar noi suntem aceia drumul este deschis când

întind brațele spre nordica fereastră uit că sunt doar în chiloți că poate doar unul sau toți îmi văd fața. observ. noaptea trecu ziua venii cana rămase

Faruri în noapte - Prin perdele, sclipire De-o clipă zburând.

Șirul de furnici - Doar frunzele pe ramuri, Merele căzând.

Printre piscuri Turma. Oierul srigând - Euforie.

Trăim repetând Diminețile de august - Un țipăt de șoim.

Un ceas ticăind - Nu demult a răsărit Luna cea plină.

Scrisori uitate în cutii. Citesc acum - Ce gânduri, ce ani!

Rătăcind pe străzi - Prima, a doua, apoi A treia casă.

Teatrul de păpuși - Piciorușe în balans, Mânuțe bătând.

Perna cu vise - Imprimeuri cu păsări Spre soare zburând.

Roaba e goală - Jumătate de curte Cu lemne de fag.

Printre pietre, iarbă - Grădinarul aplecat Transpiră oftând.

Genunchii juliți - Într-o clipă, copilul În brațe-alergând.

Un tunet și-atât Apoi stropi cad pe frunze - Tălpile ude.

Flașnetar cântând - Pe alei și pe lac, lumini Ce par amintiri.

Printre flori albe Gușterele așteptând - Cântec de greier.

Zmeu din mătase - Prinsă în jocul nostru Bunica râzând.

Iată grădina - Un singur nor a rămas În urma ploii.

Fluturi în joacă La fereastra mea zburând - Copilărie!

Doar calul trăgând Și râsete-n căruță - Mirosul de fân.

Cuib de păianjen - Nici urmă de apă În ciubărul vechi.

Iarbă uscată - Până la prima ploaie Doar praf și fluturi.