Sorin Teodoriu

In iarna aceea, am plecat in concediu la Predeal, cu Di, fata mea. Locuiam vis-a-vis de gara, la un hotel. Am schiat impreuna, copilul asezat pe schiuri si sprijinit de picioarele mele. Coboram partia cu viteza controlata, in chiotele vesele ale fetitei. Serile, urcam cu sania pana sus, in munte si ne odihneam privind cerul plin de stele.
- Di, cand oamenii buni mor, sufletele lor se transforma in stele si de sus, ne privesc si au grija de noi. Uite, cate stele sunt... Acela este Carul Mare, uite si Carul Mic, iar acolo sunt trei stele in linie dreapta. Eu am ales-o pe cea din mijloc.
- Nu vreau sa mori niciodata. Te rog mult...
- Sufletul nu moare, Di. Niciodata.
Plecam atunci cand frigul ne gonea, ne cataram pe sanie si ajungeam imediat in oras. A nins mult in iarna aceea. De la fereastra camerei vedeam bradul cel mare, impodobit si luminat cu becuri colorate din mijlocul Predealului. Noaptea, dupa ce Di adormea, priveam inca multe ore orasul si trenurile, luciri metalice in goana spre alte locuri. Tarziu, imbratisam copilul si ma culcam si eu.
Intr-o zi a venit la noi Prima. Isi luase cateva zile libere. Atunci vraja s-a destramat, Prima era atat de straina, de preocupata... Am plecat in aceeasi seara, nu am putut ramane langa o straina pe care o stiam atat de bine. Cu inima stransa si ochii inegurati, m-am urcat in tren si am disparut undeva, spre campie.
Nu stiu ce mi-a venit sa povestesc asta - probabil ca am vazut in textul tau cuvantul COPIL. Probabil.
Sorin

Mai Ena, mai, (ca sa incep ca DoDu). Pai matale zici aici si de chat. Pai tocmai tu, care mi-ai zis sa am rabdare? Am avut rabdare si am stat pe chat pana ai disparut de tot, din lipsa de activitate (asta inseamna ca ai devenit deja inactuala, inactiva, neatractiva?). Naspa. Inteleg ce scrii tu aici, zau ca inteleg. Si ai reusit prin personalele tale adresate cuiva anume, sa creezi o aura misterioasa in jurul tau. Si eu sunt curios, chiar daca se zice ca o sa mor repede. Ce daca? Ce zici, randul viitor o sa comunici cu Sache? Hai, ca sunt baiat bun. Numai bine.
Sorin

Flintule, esti bestial de cool in textul asta. Chiar asa de demodat este sa faci amor cu sentimente? Da, cred ca ai dreptate, este mai bine sa fii cool, sa n-ai sentimente si sa mori tanar. Numai bine,
Sorin

Duminica trecuta, am mers in padurea Baneasa sa culeg ghiocei. Am cautat in lung si in lat, dar nu am gasit. Nu aparusera, nu-i pacalise soarele stralucitor. Intr-o poiana m-am lungit pe zapada si am privit cerul albastru. Sa-i fur culoarea si sa-mi aduc inapoi speranta. In ultimele saptamani ochii mei devenisera negri. De tristete. Am tot stat asa vreo ora. Cand m-am ridicat, in locul zapezii topite rasarisera ghiocei. Erau firavi, dar erau. Nu i-am cules, m-am asezat langa ei si i-am privit. Cu privirea mea albastra. Ca cerul. Ca marea. Speram iar?

M-am nascut in Bucuresti - iubesc muntele - iubesc marea. Am crezut ca, pentru o viata decenta pot parasi tara, sa incerc alte locuri, mai departate. Odata chiar am incercat, dar m-am intors. Dorul de locul unde m-am nascut a fost mai mare decat distractia, decat banii. Nu pot accepta conducatorii tarii mele, insa pe tara, o iubesc. Si ma intorc de fiecare data, aici, in tara mea. Poti vedea lanturile, draga Loredana? Poti auzi strigatul meu?
Sorin

Place - ma uimesti mereu, Dana. Cum esti tu de fapt?
sorin

Ena, esti tare trista. Eu am o doaga lipsa, pot face ceva care sa aduca un zambet pe chipul tau? A trecut noiembrie, a trecut si anul 2003. Si mie imi aduce ghinion toamna (superstitie de pe vremea liceului). Am crescut mare acum, dar doaga, tot lipsa e. Cand o sa citesc un text vesel la tine aici?

Imi place Anca. Si-mi place sa cred ca o sa termine repede viscolul si cautarile tale. Pentru ca trebuie sa-ti regasesti iubirea, nu-i asa?
Sorin

Hei, nu ma mai faultati - va rog. Ce am scris aici a fost un apropo direct pentru anumite persoane, din pacate de pe site, care asa judeca. Pentru ei a fost scris, cu toate ca ei nu citesc textele altora decat foarte rar, mai mult stau pe chat si nu au simtul umorului. Asa ca ...
Sorin Teodoriu

Iti multumesc ca mi-ai amintit, draga Dana. Da, asa ar trebui sa faca fiecare dintre noi. M-ai emotionat.
st

M-ai intristat. Sau poate eram deja trist. Stii, eu nu am facut niciodata revelionul singur. Cu toate astea, am fost intotdeauna singur de revelion. Ce ironie, asa-i?
Tot eu, Sache.

Coincidenta. Si eu am stat azi toata ziua. Am stat si am privit prin fereastra ce da spre alta fereastra. Am stat si nu am asteptat sa vina nimeni si nimic. Am stat si n-am fumat. Si nici agitat nu am fost. Se inopteaza curand si voi scapa de ziua asta. Te-am suparat la comentariul trecut, imi pare rau.
Iti urez numai bine si sunt curios cum arata povestile tale.
st

Buna,
Am citit aproape tot ce ai scris. Intr-un comentariu-replica ai zis ca ceva in stilul tau s-a schimbat, a evoluat. Citind \'intr-o zi\' ma gandesc daca am ghicit incotro a dus evolutia. Ma ajuti tu?
sache

M-ai prins. Am sperat sa nu observi cum m-am \'distrat\' eu de revelion. Si nici cat de mult mi-a placut iedera la castel. Mda, ai castigat ghemul asta. Meciul, inca nu.
sorin

Buna Gabriel,
Multumesc si o sa incerc. Asta daca nu ma \'calca\' Innerrain cu prietenele ei :)

Buna Loredana, Veronica si Cami.
Multumesc pentru vizita. Iti multumesc mai ales tie, Cami, pentru ca ideea sa continui cu aiureli, se pare a fi buna. Si printre socoteli si legi incalcite, in pauzele de la serviciu, sa mai bag cate un text, daca se poate si mai zapacit. Si tu Veronica, tu care scoti oamenii din barloguri in plina iarna, ori din gaoace (ca pe Dodu), tu sa mai vii si cu alte categorii de devoratori, nu numai de eugenii si ciocolate cu rom.
Va urez numai bine tuturor,
Sorin

Buna Veronica,
Ne intersectam mereu :) Imi place mult cum scrii. Si nu numai. Si ideeile sunt grozave. Ti-am citit comentariile la tovaracul NC si la Piaza Rea. Multumesc. Inca o coincidenta pe care nu o stii: Inne (Piaza Rea) e captata de pe chat si introdusa in site :) Cate coincidente avem pana acum? Pai, 1. cateii; 2. pasarile; 3. internetul-chatul. Sa vedem daca vine si a 4-a. Eu am deja ideea ...
Veronicaaa, de ce nu intri pe chat? Nu e apropo de textul tau, ci de faptul ca si acolo gasesti idei. Am zis ca si Innerrain a venit de acolo - hai ca e fata buna! Putin ciudata, dar sper sa revina curand la sentimente mai bune. Deocamdata a disparut de pe chat - s-a suparat.
Si nu numai de asta te intreb. Te cauta pe chat Dodu. E bestial, m-a luat direct:
- Mai Sache mai, stii ceva de Veronica?
- Cea care scrie proza? a fost singurul lucru inteligent care mi-a venit in minte.
- Da, a raspuns el.
- Pai e la adresa asta ...
- Asta o stiu, mai Sache, mai.
Dai o veste sau vino si tu pe chat. In dulcea minciuna a chat-ului.
Sorin

Stiu Veronica, am citit textele tale, ti-am si scris. Si pe mine m-a frapat coincidenta.
Un alt prieten de pe site mi-a atras atentia ca sunt destul de putine texte ironice - comice aici si ca ar fi bine sa-mi mentin stilul aiuristic pe care l-am abordat inainte. Poate are dreptate, o sa vedem.
Mult succes inainte si multumesc de mesaje.
Sorin

Buna,
Esti tare dura in textele tale. Sfarsitul \'Știa ce își va oferi de ziua lui...\' aduce cu John Saul, Cronicile din Blackstone. Oricum, scena cu lovirea in cap a labradorului m-a urmarit toata ziua. Ceea ce inseamna ca duritatile se lipesc mai usor de retina. Totusi, de ce atat de dura?
Succes in continuare,
Sorin

Buna,
Ma bucur ca ai trecut pe aici si iti multumesc pentru comentarii. Am citit poeziile tale - imi place mult Scaparici. Intrebi de ce nu proza? Nu stiu. De fapt care e diferenta intre personale si proza? Probabil am incurcat eu ceva, pentru ca nu sunt deloc devorator de telenovele si nici de frigarui din piept de pui. Am vrut doar sa arat ca numai cei \'norocosi\', care au o slujba pot sa-si permita \'luxuri\' (cum ar fi o bere si o frigaruie din piept de pui), iar atunci ajung intr-o rutina fara sfarsit. Si fara leac.
Iti urez numai bine si La Multi Ani in 2004.
Sorin