La tarnacop

Combina se deschide pe Kiss FM, la sase dimineata fix. Azi e doisprezece mai si, ca de obicei, incep ziua iesind cu Bella in parcul de la Patinoar. Asta noapte a plouat, copacii sunt inca uzi, iar deasupra norii nu se hotarasc sa plece. Mi-e cunoscuta imaginea pomilor verzi si a norilor alb-cenusii si, prin ei, albastrul cerului... - Hai, frate-meu, scoala. Hai, ca-i soarele de-o prajina pe cer, intelegi? ma zgaltaie Robi. Ma dezmeticesc greu, parca visez ... - Frate, hai sus, misca, ne asteapta nea Ristea la santuri. - Ce santuri? ma ridic din pat si ma uit buimac imprejur. - Inca esti matol, sa mor eu. Puneti toalele de sapa si vino, intelegi? Ai pe masa paine cu salam, ia si vino afara, aduc eu sculele. Imi trag pantalonii, iau painea cu salam si ies in curte. Robi se intorce cu doua cazmale si-un tarnacop. - Hai, bre, ca-i drum lung pan’ la nea Ristea, intelegi? Mare lucru nu inteleg. Merg dupa Robi si mestec salam ranced. Nu-mi iese din cap visul… Locuiam in Bucuresti, aveam masina... mai bine nu ma trezeam. Era mai bine in vis. - Mitica, frate-meu, sa nu mai bei, bre, ca toata noaptea te-ai rastit la bocanci. Imi venea sa-ti crap capu’ cu barda, sa nu te mai aud, intelegi? - Tuica-i de vina, Robi... Du-te dracu’, cum sa-mi crapi capu’? - De-ai sti cum faceai... Ajungem la nea Ristea. Boieru’ ne asteapta in poarta, cu doua cani pline cu tuica. - Hai, putorosilor, luati acilea intaritor si stergeti-o la sapa. Santuri de juma’ de metru, uite-aci doua nuiele. Sa intre nuielele complet in sant, altfel, ciu-ciu bani. Clar? Hai, la munca. Soarele frige ingrozitor, iar pamantul parca-i piatra. Eu despic brazda cu tarnacopul, iar frate-meu il ia cu lopata si-l baga-n roaba. Il ducem pe rand, langa rau, asa intarim si malul Ialomitei. - Robi, hai, ma, sa tragem un scaldat, ca-mi fierbe capu’. Ne aruncam in rau, ne balacim cateva minute si ne intoarcem la munca. Nea Ristea aduce merinde intr-o punga de plastic si-o sticla de juma’ de litru. - Hai, baieti, luati branza, paine si ceapa. Uite si niste tuica, daca vreti apa, acolo e putul. Mancam si incepem iar lucrul. Spre seara vine nea Ristea cu alt rand de mancare si bautura. - Cam putin, ba. N-ati facut nici jumate, ce dracu’, n-aveti vana in voi? Ba, nu-mi place. Sa va invat eu cum se lucreaza cu tarnacopu’ si lopata? Pai, nu-mi pun mintea, c-as face singur santurile astea. Uite, asa se loveste pamantu’, nu trebuie folosita forta, lasati greutatea sculei sa lucreze in locul vostru, prostilor. Face demonstratia, scuipa apoi in sant si ne cheama la masa. La sfarsit, scoate doua hartii de cincizeci de mii si ni le da. - Maine la sase sa va gasesc aici, ati auzit? Si nu va duceti la bodega sa beti banii, puneti-i si voi de o parte, sa va luati porc. Il lasam in plata Domnului si mergem la rau sa ne spalam. Aproape s-anoptat. - Robi, hai la discoteca. Poate agatam ceva, daca nu, bem o tuica. - Hai, frate, da’ sa nu mai faci ca aseara, ca te spui lu’ a’ batrana. - E, si nu mai pot eu! Fa ce vrei. Trecem pe acasa si ne schimbam toalele. Eu imi iau nadragii si tricoul primit de la nea Valerica din Ploiesti, iar Robi, hainele primite de la Culai. Imbracati frumos, ne ducem la discoteca lui Capus. E om bun, Capus asta. Ne cere doar zece mii pe seara, iar fetelor nu le ia bani, sa vina cat mai multe. Capus si-a facut casa cu etaj la noi in sat, cica anu’ asta vrea sa candideze primar. E ruda cu unul mare de la Bucuresti, ala e mereu imbracat si incaltat, e baron. Cateodata, Capus nu ne ia bani de discoteca, ba ne da si-o tuica de-i prasim cartofii a doua zi. Are la pamant Capus asta... Da-i om bun. - Florico, dansezi, fa? o intreb pe fata lui Costel. - Du-te dracu’ de betivan, imi intoarce ea spatele. - Fa, nu vorbi asa cu mine, ca-ti pocesc mutra! Hai, Robi, ne imbatam. - Bre, Mitica, maine suntem tocmiti la santuri, la nea Ristea, intelegi? - Lasa-l dracu’ de hot, cincizeci de mii pe zi, bre? Cu banii astia, in zece ani ne-om lua si noi un porc. La Bucuresti, Robi, acolo sunt boieri multi, poate smecherim pe vreunul. Bai, baga aci o litra de tuica nebotezata. Am bani si vreau sa ma imbat. Maine plec la Bucuresti. - Mitica, hai, Mitica, acasa. Mitica, intelegi? Hai, bre, Mitica. .......................................................... - Domnu’ Sache! Domnu’ Sache, am venit. Merg in livada sa sap pomii? - ‘Neata, Robi. Si Ristea? Unde-i Bella? - Cine? Ce-i cu nea Ristea? M-ati tocmit pentru azi sa va sap pomii si via…, nu e bine azi? - Ba da, Robi, du-te in livada. Vin si eu imediat. Ma asez din nou pe marginea patului. Sunt la Poenari, ma uit dupa caine. N-am caine, am visat. Imi masez ceafa si fruntea. Ceva nu-i in regula, nu se potriveste. Ma lungesc iar in pat, incerc sa rememorez visul. ........................................................... Combina se deschide pe Kiss FM, la sase dimineata fix. Azi e doisprezece mai si, ca de obicei, incep ziua iesind cu Bella in parcul de la Patinoar. Asta noapte a plouat, copacii sunt inca uzi, iar deasupra norii nu se hotarasc sa plece...