*
către ce tip de iubire aluneci, înger arctic?
ai patine? cine te urmărește?
ai fotografia iubitei tale la tine?!
*
oamenii s-au deformat către
obiecte;
obiectele nu au reușit să se
nervul poetic, undeva, sub ochiul pictat
al sfinţilor, cu acul ruginit l-am înţepat…
au ţipat. poetul era treaz, nu era beat - el sta
nemişcat
aşteptând
o stare sexuală. arat. semănat! bine…
toamnă. petrecere. chef. politicieni de rangul doi (dar
foarte influenți), jurnaliști, băutură, veselie.
la un moment dat, un ziarist al vremii mă apelează:
„poetule!”…
un politician, foarte
*
el se izolează într-un cerc;
care se izolează într-un cerc,
care se izolează într-un cerc -
iar existența sa punctiformă
traversează galaxia. apoi o altă galaxie,
apoi o altă galaxie. ca
*
unde pui hărnicia?
când iubirea e
lene?
(pe ce stradă?)
*
iubirea nu are radical!
bătrânii au început să se hrănească
cu muzică;
*
suntem zei!
hai, să ne odihnim…
în căldura chinuitoare, ar trebui
ca jertfiții să
râdă! dar ei, toți,
sunt încrâncenați!
sunt loviți de nebunia fioroasă a nedreptății!
- pământul nu aude;
brazdele zac,
toropite
*
încercând să tragi trupul timpului
cât mai mult
spre răsărit…
(uiți sufletul în urmă!)
*
pe această insula,
în ultimele clipe.
durerile domesticite, toate –
ca și inimile
lumea nu este făcută din nimic; este
facută de dumnezeu
din dumnezeu.
și poate că l-a durut și îl doare; în
aceste frumoase maternități - și pe aceste frumoase
ogoare.
poate că… iubirea
(creierul. se întâmplase ceva cu el, în mod straniu copilul nu se mai putea ține bine pe picioare, nu putea mânca nimic, nici măcar struguri. a fost internat, i s-a colectat lichid cefalo-rahidian -
*
(acel
înger care ne-a descoperit
arcul cu săgeți - cum
îl chema? cum îl chema?
cu ce viteză putem afla
cât timp îi ia fructului
de la coacere
până la cădere?!
trebuie să hrănesc
obiectele -
e seară.
le strig pe nume, dar unele,
vai, nu răspund! - dumenzeu le-a
născut mai greu,
l-a durut
mai mult - travaliu chinuit pe care
noi,
*
căldură. mă apropii de tarabă şi cer un pepene. femeia mi-l cântăreşte. „vreau şi o pungă”. se uită la mine cu toată seriozitatea, este comerciant, desigur, om de afaceri: „vreţi să ajungeţi
răgaz. stradă-n septembrie;
(frumusețea nu are străinătate).
trotuarul caselor albe de dincolo de bogăție -
suflet
încălzit.
arbori ai liniștii. nu sunt sărac! –
spre deosebire de dreptate – care, deşi de sorginte spirituală, greu cuantificabilă, este totuşi invariabilă, adică e una pentru toţi -, sărăcia, o chestie legată strâns de materie, ceva ce ar trebui
lucirile amintirii redesenează chipul stăpânei lor!
norul vulcanic împinge de la spate popoarele migratoare - cenuşiu, uruind ameninţător -
cu o viteză din ce în ce mai mare.
(gând al puterii
saigonul iubirii. nu
pot acolo,
este
prea ascuțit. nu
e intrare
secretă;
e strigăt sinistru
de durere -
scoate frica din chin
și îl face
digerabil;
crematoriu.
până unde se poate mima existența?
până la colțul străzii?
cum se numește? e femeia învingătoare
din
visurile mele?
poate îmbrăcămintea de iarnă?
frizeria, ori magazinul de
iubita mea solidifică secundele!
am văzut timpul
prinzând contur în ochii ei,
de aceea sunt încrezător în această
plimbare!
(și-n toate celelalte,
… prin 2023!...)
în anul 2020 ziua mondială a filosofiei a fost aniversată cu un îndemn la adresa întregii omeniri: „în această zi, unesco te invită să experimentezi mirarea filosofică cu privire la lumea
unitatea este mai mult decât suma elementelor componente, deci o piatră este mai mult decât suma atomilor din care este făcută. eu nu-ţi pot sparge capul cu un miliard de atomi de siliciu, dar cu o
de la înaintaşii din partea tatălui am primit câteva hectare de pământ, o biblie şi un pistol. mă uit prin ţeava pistolului şi văd epoca paleolitică dezvoltându-se către mezolitic şi culminând cu
existența este scop în sine. scopul suprem! orice entitate vrea să rămână, inerțial, ceea ce este, aşa cum este. dar cum în univers sunt două principii, cel al atracţiei şi cel al disoluţiei, ar