imnuri tracice - bogăţia şi sărăcia nu vor fi niciodată suficient de mari

spre deosebire de dreptate – care, deşi de sorginte spirituală, greu cuantificabilă, este totuşi invariabilă, adică e una pentru toţi -, sărăcia, o chestie legată strâns de materie, ceva ce ar trebui să fie măsurabil, este supusă relativităţii. în clasa a VI-a, la prima oră de fizică din viaţa mea, profesorul a ținut să explice relativitatea în felul următor: „trei fire de păr sunt puține pe cap, dar multe în farfuria cu ciorbă”. după ani, am întâlnit din nou această ciudăţenie a universului în sudul judeţului iaşi, într-o deplasare pentru documentarea unui reportaj. căutam o pereche de tineri căsătoriţi, devenită celebră în virtutea unei întâmplări nefericite: erau frate şi soră. mamă comună, taţi diferiţi. au aflat de această situaţie abia după ce li s-a născut un copil. rog secretarul primăriei să îmi dea adresa lor. îmi dă adresa, apoi mă îndeamnă cu seriozitate: „ar fi bine să vă grăbiţi, se înserează…” „ce dacă se înserează?” „nu au curent electric”. „sunt aşa de săraci?!” „nu! nu se poate spune că sunt săraci… sunt… clasa medie a comunei”. ies din primărie şi intru în magazinul din imediata vecinătate. ce să cumpăr? e final de decembrie. hăinuţe pentru copil, o sticlă de vin pentru ei… cer şi un salam. vânzătoarea, care mă urmărise uluită tot timpul, se holbează la mine ca la un extraterestru. accentuez: „salam, acela!” ea, şocată: „pe tooot?!” da, bogăţia şi sărăcia nu vor fi niciodată suficient de mari (sărmanul jean baudrillard)… trebuie subliniat însă că sărăcia, cu toată relativitatea ei, dispare acolo unde există dreptate; dreptatea naşte acel echilibru interior care duce către iubire, iubirea către libertate, iar libertatea către fericire… (între timp, frații au mai făcut 4 copii).