*
el se izolează într-un cerc;
care se izolează într-un cerc,
care se izolează într-un cerc -
iar existența sa punctiformă
traversează galaxia. apoi o altă galaxie,
apoi o altă galaxie. ca
în anul 2020 ziua mondială a filosofiei a fost aniversată cu un îndemn la adresa întregii omeniri: „în această zi, unesco te invită să experimentezi mirarea filosofică cu privire la lumea
iubita mea solidifică secundele!
am văzut timpul
prinzând contur în ochii ei,
de aceea sunt încrezător în această
plimbare!
(și-n toate celelalte,
… prin 2023!...)
balada miorița. are peste 2.000 de variante, din albania în ucraina și din maramureș la salonic - în spațiul locuit cândva de traci. texte străvechi… întrebare modernă: de ce se lasă omorât ciobanul
*
alunecare. ea însăși către ea însăși,
sistem funicular,
dimineața.
cu mulți ani înainte –
plantă ecuatorială;
*
nefericirea este frica de tine însuți.
mormintele sunt
*
vânăm animalul
diurn al tuturor
energiilor solare - pe mine mă
doare
valența a patra a cuvântului
vânătoare -
de aceea tragem și cu săgețile minciunii
către animalul etern, în
vezi bine că plec: pe o stradă luminoasă, unde primarii nu poartă pantofi ascuțiți, unde nu te claxonează niciodată miliardarii grăbiți; cu trotuare din mărgăritar construite de firme de neofiți – cu
fiecare vorba îşi cere locul -
ce este locul? nesfârşit strigăt, nesfârşit,
timiditate mortală umbrită de socul
sub care sebastian a adormit?...
un vis al obrazului
greșeala cenușie. cărarea.
înfundată. anii gălbui;
cum am depășit adevărul albastru –- albăstrui –
mașini
pe drumuri nepietruite. uitată...
din marginea pârâului, dă-mi
tăiere.
iubita
mea, chiar în seara aceasta, -
chiar în clipa asta
ai miliarde de miliarde de atomi... fiecare
cu
miliarde de miliarde de
particule, fiecare
cu
pin!
jos.
aureolă verde, apoi metalul. nu
interesează
pe nimeni,
desigur,
dar trebuie să vă spun:
ce țară frumoasă! lucrurile
se simt bine aici - se
pot
odihni/
cu ocazia marelui dejun
al unui prinț oarecare, mi-a scăpat ochiul
drept peste hotare. în treptele de piatră
ale unei dușmănii primare; casa, în stânga
unei înălțimi covârșitoare,
putere pulsând o ciudată vină.
vorbim în cuvinte nedigerate;
ce poate fi
mai greu stomacului morții
decât visul? în
localul acesta scăldat de lumină...
ierburi închipuite - dincolo
nu.
roșu nedureros - hărțuim fiara
închipuirii;
duioșia e o piele desprinsă
din câmpiile verii. nu avem tați
de aventură,
doar tăcerea - bine că
murim.
ce dacă orașul este bombardat? vom bea,
câinele stând de pază - în insula lui. târziu,
când lumina va înroși
cerul rece. în rest, nimic. toamnă, vestimentație decentă.
mai e o substanță - dar eu
de unde să străbat lumina străzii?
înnorat locul nemuritor - cenuşiu.
între oameni un zâmbet nevăzut.
cine, în diminețile pântecului,
va
SG