războiul lucrurilor cu
nimicul care le desface. mişcare.
se coc oameni în propriile lor trupuri;
- şapte miliarde de anotimpuri călduroase.
suflete tinzând să se despoaie de
e importantă
cantitatea-n rai - doi
îngeri
e-o ipostază mai bună
decât un înger; în
rai...
străzile sunt mai luminoase,
merele roșii, mai cărnoase.
lemnul 'i sânger –
(nu
*
toate liniile erau rotunde. lumea
începea din hârtii, din fabricile ovale
ori din grădinile lui dumnezeu.
iubire! ohoo!
*
câtă dreptate
au lucrurile să
doi bețivi își dădeau
cu vorbele în cap, la intersecția
bulevardului cotroceni cu splaiul
independenței.
cuvintele li se scurgeau pe
obraji, în apă, în frig
ce-ar mai fi trebuit?
formele; -
sclipiri de peşti în vacanțe montane.
ani lungi înainte,
frică albă -
copilul adâncit în iubirea absurdă.
în trunchiuri de pini
*
realitatea trunchiată -
copac.
nesperată picătură. apă;
*
în putere: ce spune? când
de strada în galben, curând înspre straniu
albastru, dimineața liniştind ascuțimea?!
război cu o viteza uluitoare;
tată şi mamă acoperiți de glorie, rece
nesfârşită încordare –
(fiul duh şi fiica materie;…)
aceleaşi sunete fioroase-n arie
- fundal
*
tăierea gâtului jivinei
pietrelor cubice din oraş.
au
trecut aşa, oarecum toți.
- fugi!
*
revenire simplă şi luminoasă a puterii; când
trebuie să digeri locul, în
cădere.
albire a marilor lucruri.
trecerea lui 2
în 1.
înapoi - nici nu se știe dacă
rău - imponderabil;
omul sângerând lângă volga
neagră. praful sinistru
Inceputul mileniului III. Vara.
Plecare din Bucuresti, destinatia Sulina. Pentru a ajunge la punctul terminus trebuie sa treci mai Intai prin Tulcea. Exista un singur tren catre Tulcea, care pleca
*
minusul rupturii – înainte
de privirea mânioasă; -
cât să te
iubească și dumnezeu?
*
cum să scap, cum
să scap
de cele trei fire
de păr –
care sunt multe în farfuria cu
putere pulsând o ciudată vină.
vorbim în cuvinte nedigerate;
ce poate fi
mai greu stomacului morții
decât visul? în
localul acesta scăldat de lumină...
ierburi închipuite - dincolo
cu ocazia marelui dejun
al unui prinț oarecare, mi-a scăpat ochiul
drept peste hotare. în treptele de piatră
ale unei dușmănii primare; casa, în stânga
unei înălțimi covârșitoare,
eram trei. cărarea se lărgise brusc
și nimeni nu ne dădea locul
înspre arătare. atâta lumină
încât orbiserăm de sfântă
alergare.
aha!
pe ziduri, ca o cucuvea
doar omul cu
dinozaurul iubirii nu
se
născuse.
marea tethis, departe, în maluri se zbătuse
în chinurile facerii, cu mulți ani în urmă;
când s-a pierdut prezența. copilul
se pierduse. în
cum va veni el, despărțit de
frig - fără ea
în puterile sărbătorii, copil
podişului aceluia dorind să înghețe
deasupra el totuşi învingând;
de
dar cine să vină acolo -
tigrul pătat în aşteptarea victimei?
am salutat. dumnezeu se prevala
de un tribunal agnostic -
audiat în judecată, crăciun -
alterat în cărnuri
în