SMsimona marcu
Verificat@simona-marcu-0009088
ploiesti
„"Is all that we see or seem/But a dream within a dream?"”
🏆 Critic de Top💬 Comentator Activ
Cronologie
Ai o inocență a scrierii, o apropiere de copilăria versului distinsă, te joci în bucătăria dulciurilor fără sfială.
Parfumată, franțuzită, elegantă.
Parfumată, franțuzită, elegantă.
Pe textul:
„Parfum de umbre" de Elena Overhamm
0 suflu
ContextEu îl văd ca pe un film românesc cu Tora Vasilescu turnat imediat după revoluție. Gălăgie multă, idei, cenzură abolită, scandal, nervi, urlete. O îngrămădeală absurdă de stări compacte, de sentimente ce nu se susțin unele pe celelalte decât în măsura în care se poate privi secvențial, fragmentat o pseudo poveste de iubire.
Partea cu bella Italia e foarte bine intercalată în text, pentru că ai un carusel ce se rotește cu viteză tot mai mare, atuncând rând pe rând participanții la joc în aer. Un fel de bombă atomică cu efect curativ, un divorț combinat balcanico-latin ce iese din film și intră în poezie.
Vezi tu, dragă, pariul ăsta e posibil să îl pierzi. Fără resentimente sau cu. Depinde.
Partea cu bella Italia e foarte bine intercalată în text, pentru că ai un carusel ce se rotește cu viteză tot mai mare, atuncând rând pe rând participanții la joc în aer. Un fel de bombă atomică cu efect curativ, un divorț combinat balcanico-latin ce iese din film și intră în poezie.
Vezi tu, dragă, pariul ăsta e posibil să îl pierzi. Fără resentimente sau cu. Depinde.
Pe textul:
„Monolog despre o tarfa din Constanta" de hose pablo
0 suflu
ContextPoezie ca o promisiune a venirii, construită simplu, atemporal. Farmecul subtil e dat de incantația finală, ca un fel de rugăciune amară, întregind ansamblul.
Nu mi se pare că trebuie modificat ceva, perfecțiunea îndelung căutată nu duce la ceva neapărat mai bun. Poate doar să îi știrbească din originalitate, care în forma de față există din plin. Imaginea părului, deși îndelung folosită, mi se pare realizată cu măiestrie în contextul de față, ca o extindere a umanului dincolo de limitele cunoscute, intrând în viu, în vegetal.
Acum, nu pot decât să te felicit și eu. Ronțăitoare cum mă știi, iată că mă înclin.
Nu mi se pare că trebuie modificat ceva, perfecțiunea îndelung căutată nu duce la ceva neapărat mai bun. Poate doar să îi știrbească din originalitate, care în forma de față există din plin. Imaginea părului, deși îndelung folosită, mi se pare realizată cu măiestrie în contextul de față, ca o extindere a umanului dincolo de limitele cunoscute, intrând în viu, în vegetal.
Acum, nu pot decât să te felicit și eu. Ronțăitoare cum mă știi, iată că mă înclin.
Pe textul:
„Încă o zi" de Dana Stanescu
0 suflu
ContextCitesc rar proză pe poezie.ro. Dar de astăzi am să îmi reconsider atitudinea. Iată de ce.
Pentru că am citit aici o declarație inconștienă de cum se poate scrie pornind de la sine, dintr-un verde care nu apare decât pe orizontala ființei, pentru că pe măsură ce vericalizezi eternul să se transforme într-un niciodată. E trist? Se poate, dar e frumos.
Pentru că am întâlnit o interpretare ce poate părea cinică a lui te iubesc, deși în realitate clipa asta e eternul de care se agață niciodată cel de mâine.
Cine suntem? Răspunsul e simplu, dar tristețea lui reală nu ne e niciodată la îndmână.
Pentru că am citit aici o declarație inconștienă de cum se poate scrie pornind de la sine, dintr-un verde care nu apare decât pe orizontala ființei, pentru că pe măsură ce vericalizezi eternul să se transforme într-un niciodată. E trist? Se poate, dar e frumos.
Pentru că am întâlnit o interpretare ce poate părea cinică a lui te iubesc, deși în realitate clipa asta e eternul de care se agață niciodată cel de mâine.
Cine suntem? Răspunsul e simplu, dar tristețea lui reală nu ne e niciodată la îndmână.
Pe textul:
„Scrisoare de la o necunoscuta" de adrian grauenfels
0 suflu
ContextDaniel, îmi era dor de o poezie marca ta. Și găsesc aici toate elementele care te-au consacrat, zborul liniștit printr-o iubire aparte, liniștea suavă a împlinirii, cumintele unei existențe fericite.
Poate doar construcția le e dor și îi doare care e îndelung folosită să strice puțin armonia.
Frumos.
Poate doar construcția le e dor și îi doare care e îndelung folosită să strice puțin armonia.
Frumos.
Pe textul:
„Ubi caritas" de Daniel Puia-Dumitrescu
0 suflu
ContextMă repet probabil, dar ai un stil aparte de a îndoi suprarealismul într-un anatomic invetat cu grație, ca un fel de dimensiune separata, ce nu are nimic în comun cu existența banală.
De asta lighioanele tale pot rescrie jurnalul mereu altfel, într-un imaginar cromatic ca o sferă luminoasă.
Mereu, citindu-te cu placere.
De asta lighioanele tale pot rescrie jurnalul mereu altfel, într-un imaginar cromatic ca o sferă luminoasă.
Mereu, citindu-te cu placere.
Pe textul:
„vom deveni teferi într-o zi" de ioana negoescu
0 suflu
ContextPrima și ultima strofă sunt bune, miezul scârțăie, sau poate că nu m-a prins pe mine. Ai o greșeala la jim carey, taie un \"m\". Combini bine cultura modernă de consum cu poezia, alungind o urbanitate gastronomică până dincolo de vers.
Pe textul:
„Uncle Bens" de hose pablo
0 suflu
ContextEa nu mai dansează, mângâie cu privirea o durere de primăvară
se acoperă cu nisip imaginar
topește apă de mare în palme
între amiezile albastre ale cuvintelor.
Sensibilă poezie, fragilă. Am preferat să scriu ceva aproape de ea, decât să comentez rece.
se acoperă cu nisip imaginar
topește apă de mare în palme
între amiezile albastre ale cuvintelor.
Sensibilă poezie, fragilă. Am preferat să scriu ceva aproape de ea, decât să comentez rece.
Pe textul:
„Ea nu..." de Ela Victoria Luca
0 suflu
ContextRăsucind a poem păstrând mirosul imperial ca o piele albă a dimineților ductile.
Reușești cu sensibilitate să păstrezi totul între limite, ca și cum ți-ar fi teamă să lași lipitorile până la capăt pe frunte. Și de aceea e totul cu atât mai femecător, lăsând deschidere nu atât poeziei ci unei stări de eternă îndrăgostită.
Reușești cu sensibilitate să păstrezi totul între limite, ca și cum ți-ar fi teamă să lași lipitorile până la capăt pe frunte. Și de aceea e totul cu atât mai femecător, lăsând deschidere nu atât poeziei ci unei stări de eternă îndrăgostită.
Pe textul:
„Silver" de Alina Manole
0 suflu
ContextO poezie de dragoste care m-a impresionat, un fel de întoarcere perpetuă într-un sine abstract ce nu poate exista în afara iubirii. Frântă, răsfrântă, îndoită ca și imaginea unui apus de soare într-o savană ce își așteaptă ploaia.
Finalul e conturat din secvențele aceleiași vieți, ca și cum tăcerea nu așteaptă furtuna ci doar confirmarea dragostei.
Aproape și totuși nu definitiv, la un pas înaintea sau înapoia fericirii. Într-adevăr descântec în care până și cuvintele se leagă subcutanat, simpu, necunoscut.
Felicitări, o explozie cromatică pe litere.
Finalul e conturat din secvențele aceleiași vieți, ca și cum tăcerea nu așteaptă furtuna ci doar confirmarea dragostei.
Aproape și totuși nu definitiv, la un pas înaintea sau înapoia fericirii. Într-adevăr descântec în care până și cuvintele se leagă subcutanat, simpu, necunoscut.
Felicitări, o explozie cromatică pe litere.
Pe textul:
„Impromptü, cu iubire" de Monica Mihaela Pop
0 suflu
ContextCu Britney Spears nu cred că ai șanse. E fumată imaginea. Asta ca să știi de ce nu ți-a mers până acum. Dar nu ăsta e baiul. Finalul mă duce cu gândul la Bambi, când animăluțele din pădure se îndragosteau odată cu înflorirea ghioceilor. Și legătura dintre un site de poezie și un film de Disney te pune într-o lumină prea puțin favorabilă.
oops!
oops!
Pe textul:
„Vreau să mă-ndrăgostesc" de Lory Cristea
0 suflu
ContextMi-a plăcut, poezie-dialog cu accente autoironice bine stilizate. Ai grijă însă, nu faulta și nu trimite buzzz la ore târzii. Deși la 15 ani ți se iartă ușor.
La mulți ani!
La mulți ani!
Pe textul:
„of of of doamne" de Alexandru Dan-Alexandru
Recomandat0 suflu
ContextE bilngvă, hop și eu!
Partea în engleză e reușită, are miez, are farmec și mai ales forma în care ai scris-o avantajează lectura.
Ai legat subtil și simplu cele două parți, se țin de mână și își unesc inimile.
Colecționară de cuvinte, iată și ecoul meu.
Partea în engleză e reușită, are miez, are farmec și mai ales forma în care ai scris-o avantajează lectura.
Ai legat subtil și simplu cele două parți, se țin de mână și își unesc inimile.
Colecționară de cuvinte, iată și ecoul meu.
Pe textul:
„ecoul unui vis" de Dana Stanescu
0 suflu
ContextDeși începe ca un fel de \"mă iubește, nu mă iubește\", bruiază regretabil cu o explozie de sss se simt singuri. Poate ca și compunere școlară, sau ca text scris în grabă în recreație prin oracolele colegelor, merge. Dar, de la un text recomandat cu stea mă așteptam la mai mult. Povești de dragoste găsim pe toate drumurile, frumoase și fermecătoare, nu zic.
Aici însă nu e nimic impresionant.
Aici însă nu e nimic impresionant.
Pe textul:
„E seară iar" de Ionela Chitu
0 suflu
ContextFarmecul discret al simplității. Ar trebui să știm că îndoiala e un sacrilegiu în dragoste.
în moarte, ca și în viață, vom fi nelipsiți unul din celălalt , nu obișnuiesc să dau citate, dar versul ăsta e special, ca un ecou ce te urmează oriunde.
în moarte, ca și în viață, vom fi nelipsiți unul din celălalt , nu obișnuiesc să dau citate, dar versul ăsta e special, ca un ecou ce te urmează oriunde.
Pe textul:
„avem atât de puțin timp" de ioana negoescu
0 suflu
ContextPoem care începe detașat, ca și cum cititorul ar fi unicul spectator la o reprezentație în care femininul se amestecă amețitor într-o reverie de primăvară cu dimensiuni ce se întind până dincolo de porți.
Ceea ce surprinde e nehotărârea de a decide între ispita carnalului și tentația unei altfel de iubiri, ce valsează ca într-o sală de bal mascat, într-un fel de identitate machiată pentru a face mai lesne rătăcirea. Te rotești între jumătăți, într-un tablou stacojiu cu umbre, invocând somnul pe blănuri de urs și realizând o indetitate particulară între viață și moarte.
E de apreciat că începi să renunți la dimensiunea mistică care poate zăpăci un cititor neavizat, privești aici cuvintele cu o maturitate acceptată, departe de imagini bizarre, ca într-o poveste citită între două pufăieli de tutun.
Ceea ce surprinde e nehotărârea de a decide între ispita carnalului și tentația unei altfel de iubiri, ce valsează ca într-o sală de bal mascat, într-un fel de identitate machiată pentru a face mai lesne rătăcirea. Te rotești între jumătăți, într-un tablou stacojiu cu umbre, invocând somnul pe blănuri de urs și realizând o indetitate particulară între viață și moarte.
E de apreciat că începi să renunți la dimensiunea mistică care poate zăpăci un cititor neavizat, privești aici cuvintele cu o maturitate acceptată, departe de imagini bizarre, ca într-o poveste citită între două pufăieli de tutun.
Pe textul:
„Confesiuni pasagere" de Negru Vladimir
0 suflu
ContextStructurat ca o un zgomot de ploaie, în ritm alert, colorat aproape vers de vers diferit, cu o dinamică stranie ce se anulează în final într-o liniște de mormânt.
Un pretext diferit, verbal până în măduva osului urmei însângerate, cu ferestre ce se închid într-un vegetal putred, deprimant.
Un tropot ce produce delimitarea, rău, amărui și isteric
Felicitări, impresionant
Un pretext diferit, verbal până în măduva osului urmei însângerate, cu ferestre ce se închid într-un vegetal putred, deprimant.
Un tropot ce produce delimitarea, rău, amărui și isteric
Felicitări, impresionant
Pe textul:
„trop_pot" de ioana negoescu
0 suflu
ContextNici femeie piatra, nici otravite pasiuni, mai degraba un fel de diluare a spaimei in hainuta clasica imblanita a lui Bach, un cantec de orga frant, infrant, disperat.
Finalul, profund eminescian, e o piesa de rezistenta.
Finalul, profund eminescian, e o piesa de rezistenta.
Pe textul:
„Cântecul sufletelor moarte" de Ela Victoria Luca
0 suflu
ContextFoarte bun jocul cuvintelor, combinațiile ți-au ieșit interesant, iar finalul este într-adevar simplu și special. Forma e citibilă liber, ideea, deși intens vehiculată, de sine conta sine, capătă la tine o haină curată, fără atât de îmbâcsitele metafore.
Pe textul:
„poem cu alb și negru" de florin bratu
0 suflu
Context