silvia caloianu

De ce imi pare ca am mai citit poemul acesta?
Nu prea dispun de timp si nu prea imi arde a poezie zilele acestea, dar te citesc, vad, vad schimbarea si...imi place :) E ca si cum ai deveni cumva mai tu insuti, e ca si cum ti-ai fi scos masca...Altfel iti simt acum cuvintele, desi nu iti abandonezi consacrata atmosfera...

Cu certitudine nu e un text dintre cele mai incitante ale tale - daca e sa te incadrez in propriul tau sitem de referinta - l-am citit insa si pe acesta cu interes, pana la ultimul cuvant: stii sa atragi atentia.

Categoric nu mi-a placut sa compari niste trupuri inghetate cu niste sani, dar e o chestiune de gust...


Interesanta expresia \"pajiști / înfloricate cu nivelul de trai\"...

Vezi \"pedepse date lor înșiși\"...(nu e \"lor insile\"?)

Imi place cum scrii si imi pare rau ca preferi sa fii vulgar si in poezie (am citit inclusiv textele din atelier)...Am chiar o senzatie de frica acum, cand iti spun asta: m-ai putea injura :) Ei, dar in ipostaza de Jeanne d\'Arc...(sau nu? nici nu mai stiu...)

Frumoasa dedicatie, Maria, si spun asta fara sa fi citit inca, spun asta doar patrunsa de o placuta curiozitate.\"Printez\" textul acesta, sa il citesc in voie, candva, mai departe de computer...
Profit de acest spatiu si eu, dar, sa las un cuvant de bine si de \"la multi ani!\" pentru Nicolae Tudor/omul cu aspiratii frumoase...

Inca ceva in care te regasesc aceeasi, in fata careia raman o muta cu chip inexpresiv...

da da stranii fiinte barbatii jonglnad geografii si nume de femei in cautarea de sine...

Am citit cu atentie de cateva ori. Incerc o senzatie e de fals al trairii, daca e sa ne referim la felul in care ar spune acelasi lucru Michel, de exemplu, care e un exponent - pe site - al unor scene de acest fel: \"mușcă-mă până la sânge să-ți simt venele / întinzându-se prin carnea-mi goală de sensuri / răcnet ruginit de fiară\"; \"hrănește-ți furia cu măduva oaselor mele\". Consider ca randurile citate chiar nu se integreaza armonios in contextul liric nuantat al poeziei (\"haiduc rătăcit\", \"tâmpla singurătății\", \"soarbe ușor ultimul zvon de trăire\" etc.). De remarcat in acest sens segmentele afectuoase ale textului, cu titlu de noutate, cu impact emotiv: \"carnea-mi goală de sensuri / răcnet ruginit de fiară târzie în slujba vreunui / haiduc\"; \"dă-mi nume din numele tău în tăcere / să strige puterile nelămurite de tot ce se-ntâmplă\".

Da, atestam si o stangacie, inca, in general, in ceea ce scrie Daniel, dar si forta de convingere a unor expresii poetice, a unor piese in integritatea lor. Probabil, \"stangacia\" transpare din actul fortare a interiorului, a felului sau de a simti, de a fi...

In alta ordine de idei:
Nu o vad pe Mae defel rau intentionata, in nedumerirea sa si, sunt mai mult decat sigura ca se simte acum foarte rau si regreta ca s-a implicat... Mai cu seama, dupa cuvintele tale, Daniel \"ce ai cu mine, mae?\". Nu \"a dat cu parul\", nu?De ce nu am fi mai putin impulsivi, de ce ne-am declara prieteni ai acelor care ne lauda/flateaza in promiximitatea unor astfel de expresii? E un factor determinativ al situatiei respective pe site, e ceea ce am vazut si in subsolul celui de al 200-lea sonet al lui Adrian Munteanu (asta pentru ca l-ai invocat tu, Daniel...).
Uite chiar nu cred, nu pot crede, Daniel, sa intelegi ca \"as avea ceva\" cu tine! Chiar daca nu imi declar dragul si prietenia cand imi expun in general parerile...

\"insumi\", la masculin, scuze...

Ies cam derutata de aici...
(Bine ca nu am voie sa ofer stele, pentru ca aveam sa imi bat capul cum sa o justific acum :), ce sa mai zic asa incat sa nu ma repet).
De fapt, nu \"derutata\", dar mai ingandurata ies de aici...
(cred ca e mai indicat sa zici totusi \"fiindu-mi mie [insami] animal și mie stăpân\"...)

Acum am gasit si aici...Iti multumesc... Nu sunt in stare sa iti spun mai multe, acum aici...Dar, asa cum am convenit azi, te gasesc...

Daniela, te-ai cam precipitat si...nu am facut decat sa intru acolo, unde e permisa, deocamdata, intrarea tuturor membrilor acestui site.
Sesizez ca esti cam...nepoliticoasa cu mine. Si, nu am in vedere aici lipsa consacratelor tale expresii \"cu tot binele\" etc. Ppentru ca nu imi plac, in general, pupiciii si imbratisarile in locul rezervat opiniei despre textele noastre pe poezie.ro.
Am fost ambigua si am trimis o erata, ma ierti, pana la urma? Sper ca da. Nu am o piatra in san care sa iti fie destinata nici tie, nici altcuiva. Sper sa realizezi acest lucru. De fapt, cum vrei...(Acum, da, promit sa nu mai intru aici, orice ai zice: chiar nu am chef de cearta...)

erata:
In comentariul meu de mai sus, a se citi \"nu mi-ai captivat atentia, NU (accenuez omisiunea) dezvoltand o idee inedita\".

Dana,nu e vorba de inteles, pentru ca nici nu am simtit necesitatea sa patrund: nu mi-ai captivat atentia, dezvoltand o idee inedita, cu inedite mijloace expresive. Or, poezia trebuie sa antreneze cititorul, sa ii incite curiozitatea, sa emotioneze (ceea ce nu inseamna ca ti-as sugera sa fii patetica), nu am simtit insa asa ceva...Eu nu pot trisa in parerile mele despre un text literar, mai bine tac...Prietenii mei stiu...

Nu impartasesc asemenea viziune, in ce priveste insa realizarea discursului poetic...cu greu mi-a ajuns rabdare sa il citesc, azi, pnetru ca ieri chiar nu mi-a reusit.

Remarc parerea lui Adrian: \"oprindu-mă la un poem al cărui discurs, tot numai în aparență, demontează angrenaje ale superficialității sau falselor impresii\".

Un text in care arta cuvantului convinge cu forta sa de a emotiona frumos.
Te tot recitesc...te recitesc, te recitesc...
Felicitari, pentru starea magnifica in care te-au traversat aceste imagini!

M-au surprins deosebit poeziile tale de azi...parca esti cumva altfel...Parca de tot altfel...

Incantata, Oriana, de gestul tau, de a imi invoca poezia, pentru ca te-a inspirat, cumva, sa scrii ceva similar, in stilul tau...Mai rar o asemenea sinceritate declarata pe site :), multumesc si, pentru traducere - de asemenea...Imi placi cand esti mai \"lirica\"...

Esti cumva altcineva, mai tu insati, altfel iti deconspiri afectiunea, emotia, desi transpar simbolurile conform caror te-as fi recunoscut, posibil, ascultand aceasta piesa cu ochii inchisi...
Nu imi place ca zici si ce zici de \"san\" pe acolo, dar gusturile nu se discuta :)

M-am simtit intrigata de surpriza poetica, incepand cu expresia \"Dumnezeu s-a oprit la limita de siguranță a poemelor\", senzatie mentinuta pana la finele textului.
Te gasesc foarte inspirata, dupa lansarea cartii lui Michel Martin si, se pare ca...va dura! :)
Te-am citit integral in dimineata aceasta, ma bucur ca te-am descoperit!
Da, sa nu uit: poezia ta contine momente cumva excentrice, in viziunea mea, care ma socau candva si la Michel, dar caror le aflu, oricum, explicatie...

Nu imi suna fericita expresia \"el mă incita\" si nici ideea \"să privesc în fiecare seară sub pat\"...In rest, lectura poeziei mi-a captivat placut atentia. Cred ca o savuram daca nu era grafic centrata :)