silvia caloianu

Eeeeeeeeeee...supraemotionanta poezia ta! Fug la culcare, cat nu am umplut siteul cu stele de atentie :)! Cine stie daca si cat sunt de lucida la ora aceasta!
Te recitesc maine.
Impresionata.

Cred ca am manifestat lipsa de tact, spunand in comentariul meu anterior: \"Chiar daca poemul era publicat intr-un context favorabil: cam nimic bun prin preajma...\". Si nu pentru ca sunt eu prin preajma! :)) Am generalizat, asa, cumva...dar, chiar nu vad prea multe nume de remarcat pe acolo, desi sunt vreo doua printre care si promitatoare, nu se compara insa cu acele \"promitatoare\"...
Mi-ar parea rau sa stiu ca am ofensat pe cineva...

Am asteptat sa vad: va scrie sau nu cineva ca e fascinat de lectura? Nu s-a intamplat. Chiar daca poemul era publicat intr-un context favorabil: cam nimic bun prin preajma...De ce? Mai cu seama ca ai nivelul de acces zero si ca te citesc incipient editorii - cerberii de facto si de iure - primii critici si cei mai in drept de a evidentia textele de valoare, acele texte care ar constitui cartea de vizita a respectivului site...
Sa stii ca nu esti unicul, pe care l-am remarcat de la primele poeme (iti amintesti: intuitia!) dupa care au venit altii, care nu au avut curajul...Uneori am fost pedepsita din cauza aceasta, devenind, chiar si pentru acei pe care i-am sustinut, un autor langa textele caruia e mai bine sa nu-ti lasi o parere: cazi in disgratie...
Sper sa nu crezi ca scriu aceste randuri aici, doar ca sa fiu amabila, doar pentru ca si tu imi comentezi textele...
Te-am inscris printre foarte putinii mei autori preferati de pe poezie.ro. Iti voi astepta textele \"cu sufletul la gura\" :), asa cum le astept si pe ale lor.
Poezia aceasta, dupa cum ziceam, merita o atentie deosebita
. Ambianta sa emotioneaza placut printr-o originalitate ferita de gratuitati, modul de expunere captivand, adecvat fiind unei posibilitati de evidentiere impresionanta a planului ideatic. Bine fixati, pilonii tropilor, ai factorilor simbolici, contribuie la un echilibru invariabil, constituent al substantei poetice.
Motivul mi-a amintit, in primul rand, de Mircea Eliade...Nu stim nimic despre tine, nu stiu in ce masura \"respiri\" din lecturi si in ce masura - din experienta de viata. Cert e ca ai si semne mari de eruditie. Nu stiu cat si ce ai scris...Nu esti insa in stadiul de exercitiu, sunt sigura de asta!

Primul poem cu \"galben\" care mi-a venit in minte ca l-am citit la Gelu Naum e \"Dulaul meu galben\"...Mai reflectez asupra unui Gelu Naum \"galben\" pe una din strazile din Bucuresti - pe acolo unde-si poarta pasii un Niculescu avand obsesia acestui nume - , deocamdata insa ma grabesc sa-ti spun ca m-ai impresionat! M-a imresionat fiinta aceea \"albastra\", intamplata prin preajma ta si ramasa in tine, exact cand intreaga atmosfera din jurul tau manifesta paloare si plictis! In textul acesta te vad simtitor desprins de tiparele poetice, prin care ai bantuit in cautarea propriei identitati. Am impresia ca te-ai gasit, in sfarsit, nu? Discursul ludic ti-a permis libertatile prin care sa-ti manifesesti originalitatea, iar incursiunile metaforice ti-au reusit cum nu se poate mai bine! Felicitari!

Primul poem cu \"galben\" care mi-a venit in minte ca l-am citit la Gelu Naum e \"Dulaul meu galben\"...Mai reflectez asupra unui Gelu Naum \"galben\" pe una din strazile din Bucuresti - pe acolo unde-si poarta pasii un Niculescu avand obsesia acestui nume - , deocamdata insa ma grabesc sa-ti spun ca m-ai impresionat! M-a imresionat fiinta aceea \"albastra\", intamplata prin preajma ta si ramasa in tine, exact cand intreaga atmosfera din jurul tau manifesta paloare si plictis! In textul acesta te vad simtitor desprins de tiparele poetice, prin care ai bantuit in cautarea propriei identitati. Am impresia ca te-ai gasit, in sfarsit, nu? Discursul ludic ti-a permis libertatile prin care sa-ti manifesesti originalitatea, iar incursiunile metaforice ti-au reusit cum nu se poate mai bine! Felicitari!

offf...scuze! Erata:
In exemplul meu ziceam: \"care zace pe albul hârtiei\", adica, exceptand cuvantul tau \"colile\"...

Psalm...cred ca e un psalm bun...oare ce zice dimnezeu?

Cred ca ar suna mai bine:
1.\"care zace pe colile albul hârtiei\"
Pentru final ai fi putut gasi o varianta sugestiva, care sa emotioneze poetic, de ex.:
2.\" de ce imi pare ca va asemanati, iubito?\" :)
Sper sa nu te superi, sunt doar niste pareri...

\"Nici macar nu suntem in poveste\", da...

Poezia aceasta coboara in noi ca un \"clopot mare\" al \"cetății-hartă\" - prezente prin simboluri antranante - cu un aer fraged de \"taram nou\", drept rezultat al tentatiei, al spargerii unui tipar bine incetatenit, fapt care poate aduce dupa sine pedeapsa. Elocinta discursului ne teleporteaza involuntar in acea atmosfera, in care emotiile ne sincronizeaza incitant cu trairile celor doi (izgoniti sau nu).
Remarcam: va scoteati ghimpii dupa inca o lupta, dupa inca un teren obtinut, dupa inca un segment \"alergat\" (\" Am încetat să mai alergăm... obosiți\"), oprindu-va, doar pentru ca \"Era ceasul rugii în doi\"...Pericolul persista, dar dulce e clipa, atata timp cat exista posibilitatea de a te retrage in spiritul persoanei iubite, pentru a plange sau de a-i primi lacrimile in tine (\"...te-ai strîns în mine și ai început să plîngi ușor...\"). \"Arborii Labirinthiei\", ei au vazut, ei pot confirma...
Lecturand si textul acesta - care denota, indubitabil, o voce antrenata de poet - m-am surprins intrebandu-ma inca o data: \"cine o fi Virgil T.? de ce isi ascunde numele?\".

Evident, in loc de \"cimputer\", va rog sa cititi \"computer\"...
M-am emotionat, Florine, cred ca mi-ai trezit o nostalgie, spune-i, te rog, Dianei...

Nu am cuvinte! Nu te supara: dar chiar nu le gasesc, de admiratie! In loc sa ma gandesc la poezie acum, nu stiu de ce mi-am amintit de o prietena a mea, care venea si ma smulgea de la cimputer, ma scotea la soare, incerca sa ma faca si pe mine \"pata de soare\"? :)
A fost un deliciu, poezia, multumesc...

Oricine poate scrie gresit un cuvant, dar asta nu inseamna ca nu stie cum sa-l ortografieze. Unor persoane, mai cu seama acelor care practica alte limbi, li se poate intampla, din cauza surmenajului. Radulescu Florin, cred ca ai cam facut exhibiție de lipsa de tact in semnalarea ortografierii gresite. La fel insa poate fi considerat si gestul lui Adrian Firica de a-și publica textul in formatul respectiv: mai ales de catre acei care au timpul foarte limitat, din varii motive, pentru acei care au intrat aici aflandu-se, eventual, intr-un internet cafe sau... (Of! Imi amintesc de chinurile mele de a ma deplasa pe site, de a efectua cele mai elementare operatiuni in unele net-cafe-uri din Bucuresti, din Iasi...).
De altfel, eroarea e chiar in titlu si uite ca nu am observat-o si, cred ca nu numai eu...

Te-am \"desoperit\" azi pentru mine. Te voi urmari.
Ai in acest text ceva care, cred eu, supara uzul: \"treaCA / CU acul\"... daca vrei sa tii cont...

Remarc o fluiditate calma a textului, imaginile transpar emotionand usor, placut, cedand, pe alocuri, unor note amplificative...Poemul captiveaza chiar din start, chiar de la prima expresie metaforica, impresionand, in final, printr-un deosebit rafinament poetico-ideatic (\" si vom cauta, si vom afla, / cazand, ne va ridica si ne va strange, si ne va face, / ne va face, ne va face / iubire.\")
Te-am citi ieri, te-am recitit si azi cu placere si, deoarece nu prea vad pareri pe aici, vreau sa-ti las mai mult decat un semn: certitudinea ca te urmaresc cu atentie, pentru ca imi place cum scrii.

Cred ca ti se preteaza aceasta forma de expunere poetica, sau imi place mie cum iti reuseste, sau si una si alta :), dar trebuie, consider eu, sa fii mai exigent in expresii si imagini, chiar daca te inaripeaza libertatea formei in care incadrezi filmul.
De ex. spui, chiar la interval de doua randuri: \"arcuiau sprancene subtiri\" si \" genele arcuite peste pleoapele\"...Consider ca ar mai fi expresii, iamgini \"demne\" de revizuit...
Un lucru e cert: poezia-copil-teribi alearga inaintea ta, de mana cu zambetul-blitz-stop-cadru :). Te urmaresc!

...Atestăm aici o reluare a temei din \"Să nu mai vii, îngere\", motivul carieia - invocat literalmente în ultima strofă - amplifică ținuta emotionantă a mesajului poetic, factor ce nu poate să nu rănească firile sensibile. De fapt, întreaga operă semnată de Radu Tudor Ciornei constituie o sferă semantică, în care ideile - de regulă, încifrate în simboluri originale, având și un caracter eliptic - converg suplinindu-se armonios, ca să prezinte o stare de spirit cu impact afectiv, iminență insa, după cum știm, nescontată. Este ceea ce sesizăm și în textul de fată: drama conștientizării unei condiții umane, impuse de circumstanțe atât obiective, probabil, cât și subiective, drama naturii umane cu valoare intrinsecă. Da, de ce s-ar mai aventura să se implice \"vrăjitoarea\", dacă \"boala\" (a se citi: \"obsesia cuvintelor\"?), cu vechime in timp (\"ne tinem de mina ca doi batrini care stiu\") a devenit necesară, indispensabilă (\"semnind in fiecare seara declaratia de dependenta\")? De-a dreptul copleșitoare, cu un grad sporit de sugestivitate, remarcăm și expresia metaforică - din contextul \"prieteniei cu boala\" - ce ține de sinteza eului antrenat in actul artistic (\"ca doua flori care se apleaca pe mormintul poetului necunoscut\")...
Am putea continua...
Cum să inchei aici însă așa, încât să nu par grandilocventă? Una din solutii ar fi să declar: te vom da \"de pomană\" și nu numai \"vinerea\"! :) Dar...pentru că așa a vrut Dumnezeu: să ajungi tuturor, precum au ajuns, în Joia Mare, cele cinci litii proliferante, tuturor flămânzilor...

Impresionanta metoda de a-ti savura poeziile! Procedezi la fe? Cred insa ca, nu numai criticul,dar orice cititor, poate fi \"puțin, oarecum intrigat. Puțin rușinat\", pentru ca a \"intrat în universul meu intim\", nu?
Ma bucur de aparitia a inca unui nume cu prestanta pe acest site! (Intuitia! Ce mandra ma simt!!!). Si totusi: daca ai semna cu numele intreg, ti-ai facilita accesul, obtinand nivelul cuvenit, pentru a-ti vedea publicate imediat creatiile. Succes!

Eh, nu am eu timp si rabdare sa urmez procedura ta, ca sa ajung sa ma delectez cu acest text, chiar asa cum s-ar cuveni, dar...L-am citit cum este si am ramas cu o senzatie foarte placuta! Nu il citesc inca o data, nu vreau sa-mi fortez vederea, revin insa: poate il publici intr-o varianta lizibila.
Numai \"balbait\" nu esti, Adrian Firica, chiar daca ai vorbi \"despre pasari\" (chiar sa nu pacatuiesti din cand in cand cu o lacrima in coltul ochiului?)! Sau altfel: cred ca stii sa te \"balbai\" impresionant de original prin poeziile tale!
Dupa cum am mai spus: revin! Sa ne citim cu bine!

Chiar: ce faci tu Geea?! Hai sa vad pana unde ajungi cu inspiratia aceasta nesecata, cu jocul aceasta de-a scrisorile \"personale\"! :) Un...roman? Inutil sa spun, cred, ca te urmaresc foarte incitata...