Poezie
Nefericitele peripeții ale scribului Ligriv și ale ereticei Celiadhee (I)
prima noapte de exil
1 min lectură·
Mediu
Seara ostoia căldura sorilor gemeni,
Iar clopotele mari ale cetății-hartă
Ne bătătoreau timpanele
Cu tînguiri...
Răzlețe,
Păsări lacome furau vîntului solzii.
Era ceasul rugii în doi.
Am încetat să mai alergăm... obosiți...
În conul de umbră al muntelui Numir,
ne-am așezat jos
și am început să ne scoatem spinii din tălpi...
Durea cumplit...
Mai ales spinul acela albastru ce crește
prin gropile nisipoase ale oazei,
spinul Azelon.
Doamne ce tare durea...
Într-un tîrziu,
răsuflînd ușurați ne-am întins pe spate
așteptînd răsăritul Borenei.
„Nu ne mai urmărește nimeni...” ai șoptit într-un tîrziu.
Am zîmbit acoperindu-ți gura cu degetele:
„Taci, știi că nu poate fi adevărat,...
Galmaar nu ne poate ierta...”
...te-ai strîns în mine și ai început să plîngi ușor...
„...da, nu poate fi iertare pentru ce am făcut noi...
nici jertfă și nici templu care s-o primească.”
Apoi ne-am închinat simbolului ascuțit
preț de o vreme...
Triști, arborii Labirinthiei
au fost singurii martori
ai primei noastre nopți fără dragoste...
023.433
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Virgil Titarenco
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 159
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 31
- Actualizat
Cum sa citezi
Virgil Titarenco. “Nefericitele peripeții ale scribului Ligriv și ale ereticei Celiadhee (I).” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/virgil-titarenco/poezie/62150/nefericitele-peripetii-ale-scribului-ligriv-si-ale-ereticei-celiadhee-iComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
XXx✓Da. Voi continua sa urmaresc drumul celor doi.
0
SCDistincție acordată
Poezia aceasta coboara in noi ca un \"clopot mare\" al \"cetății-hartă\" - prezente prin simboluri antranante - cu un aer fraged de \"taram nou\", drept rezultat al tentatiei, al spargerii unui tipar bine incetatenit, fapt care poate aduce dupa sine pedeapsa. Elocinta discursului ne teleporteaza involuntar in acea atmosfera, in care emotiile ne sincronizeaza incitant cu trairile celor doi (izgoniti sau nu).
Remarcam: va scoteati ghimpii dupa inca o lupta, dupa inca un teren obtinut, dupa inca un segment \"alergat\" (\" Am încetat să mai alergăm... obosiți\"), oprindu-va, doar pentru ca \"Era ceasul rugii în doi\"...Pericolul persista, dar dulce e clipa, atata timp cat exista posibilitatea de a te retrage in spiritul persoanei iubite, pentru a plange sau de a-i primi lacrimile in tine (\"...te-ai strîns în mine și ai început să plîngi ușor...\"). \"Arborii Labirinthiei\", ei au vazut, ei pot confirma...
Lecturand si textul acesta - care denota, indubitabil, o voce antrenata de poet - m-am surprins intrebandu-ma inca o data: \"cine o fi Virgil T.? de ce isi ascunde numele?\".
Remarcam: va scoteati ghimpii dupa inca o lupta, dupa inca un teren obtinut, dupa inca un segment \"alergat\" (\" Am încetat să mai alergăm... obosiți\"), oprindu-va, doar pentru ca \"Era ceasul rugii în doi\"...Pericolul persista, dar dulce e clipa, atata timp cat exista posibilitatea de a te retrage in spiritul persoanei iubite, pentru a plange sau de a-i primi lacrimile in tine (\"...te-ai strîns în mine și ai început să plîngi ușor...\"). \"Arborii Labirinthiei\", ei au vazut, ei pot confirma...
Lecturand si textul acesta - care denota, indubitabil, o voce antrenata de poet - m-am surprins intrebandu-ma inca o data: \"cine o fi Virgil T.? de ce isi ascunde numele?\".
0