Poezie
cât de sus
"cântec în stația zoo" (ed. vinea, 2014)
1 min lectură·
Mediu
liniștea îmi urcă la etaj are picioarele ca niște ace lungi
lucitoare
pe trepte îmi rămân puncte roșii
nu le atingeți spun celor șapte pitici merg și ei pe vârfuri
înnoptează de parcă
nicio curiozitate nu ar fi acasă
dar se aude câte o voce rătăcitoare prin colțuri întrebând
ce mai avem la capitolul renunțare
și dacă așezi visele așa cadavru peste cadavru
oare
cât de sus poți ajunge
îți atingi dumnezeul te trezești și nu mai vrei să știi
24.12.04
0157.158
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- silvia caloianu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 81
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 13
- Actualizat
Cum sa citezi
silvia caloianu. “cât de sus.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silvia-caloianu/poezie/99207/cat-de-susComentarii (15)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Distincție acordată
Silvia, te-a atins harul cînd ai scris aceste versuri.
\"și dacă așezi visele așa cadavru peste cadavru
oare
cât de sus poți ajunge\"
Cît de sus ai ajuns? Foarte sus, acolo unde puțini au acces.
Să ai sărbătorile cu bucurie și cu iubire.
\"și dacă așezi visele așa cadavru peste cadavru
oare
cât de sus poți ajunge\"
Cît de sus ai ajuns? Foarte sus, acolo unde puțini au acces.
Să ai sărbătorile cu bucurie și cu iubire.
0
Bun poem Silviaaluicaloianu Vorba lui Adam Puslojic Scoateți pe acoperiș sicriul să se obișnuiască cerul cu el încetul cu încetul
0
Distincție acordată
M-am înfiorat la citirea acestor rânduri, Silvia. E o poezie foarte concentrată. Nu ai nimic la capitolul renunțare în ce o privește.
Vv
Vv
0
Distincție acordată
E si asta tot un soi de ascensiune cu ajutor din partea lumii intermediare... autoarea redescopera reperele unui cosmos in care era doar pasiva, receptacol al unor trairi poate intinse pana in copilarie... un gen de inocenta stranie. Mi-a placut.
0
Silvia,
mereu avem cate ceva la care renuntam. Facem loc altor dorinti. Ca ele mor? Prin ele \"atingem dumnezeul\"? Frumos spus!! Cutremurator de adanc! Si uite, o sublima \"atingere\" pentru varfuri.
Multumim.
mereu avem cate ceva la care renuntam. Facem loc altor dorinti. Ca ele mor? Prin ele \"atingem dumnezeul\"? Frumos spus!! Cutremurator de adanc! Si uite, o sublima \"atingere\" pentru varfuri.
Multumim.
0
poezia ta imi aduce aminte de momentele in care nu mai vroiam sa continui.. cand plangeam amintirile...
multumesc.
iti doresc numai caldura si fericire.
multumesc.
iti doresc numai caldura si fericire.
0
poetic de trist...de frumos...:)
0
Primul meu gand a fost in speranta ca nu ati reactionat dintr-un sentiment de compasiune, mai cu seama acei care ma cunoasteti, cu care comunic nu doar pe site...
Va multumesc tuturor pentru timpul din care rupeti - nu prima data - si pentru textele mele.
Va doresc sarbatori fericite, alaturi de acei dragi!
Va multumesc tuturor pentru timpul din care rupeti - nu prima data - si pentru textele mele.
Va doresc sarbatori fericite, alaturi de acei dragi!
0
când oare o să te lași de scris prostii în comentarii?
Vv
Vv
0
frumos poem , silvia, nu mai spun nimic, il recitesc, ma umplu, ma golesc si iar ma umplu...
sa nu te trezesti.
sa nu te trezesti.
0
Diana, imi place la culme, cel putin, din cand in cand, cate un dus rece, de al tau, care sa ma trezeasca!
Mae, chiar nu vreau sa ma trezesc, ma simt atat de bine in lumea aceea/aceasta (chiar nu mia stiu in care/unde ma aflu!)
:)
Mae, chiar nu vreau sa ma trezesc, ma simt atat de bine in lumea aceea/aceasta (chiar nu mia stiu in care/unde ma aflu!)
:)
0
Tu n-ai să te trezești niciodată, Silvia, oricât ți-ai așeza visele cadavru peste cadavru - și acesta e cel mai frumos blestem pe care îl are de îndurat un adevărat poet ca tine...
Ne-ai convins că ești - și cu acest antologic poem.
P.S. Îți urez personal, măcar în a treia zi de Crăciun, Sărbători fericite... mai vine și Anul Nou, apoi încă o dată Crăciunul (pe vechi)... :))
Ne-ai convins că ești - și cu acest antologic poem.
P.S. Îți urez personal, măcar în a treia zi de Crăciun, Sărbători fericite... mai vine și Anul Nou, apoi încă o dată Crăciunul (pe vechi)... :))
0
PR
Distincție acordată
din punctul meu de vedere cea mai frumoasa poezie a ta!! de departe! sarbatori fericite
0
Slivia, sunt unele vise in care urcam incontinuu, iar in definitiv ideea de \"sus\" este asociata lui Dumnezeu (cum remarca nepotica mea odata, la afirmatia mea ca florile acestea au crescut tare inalte in acest an, ca aceasta inseamna ca florile vor sa ajunga la Doamne Doamne). Are greutate versul tau scris, vad, in Ajun de Sarbatoarea prin care toate noptile ne-au fost luminate, si m-a cutremurat: dorinta atingerii Lui nu-ti este trufasa, ci, imi pare, suna a necesitate. in afara imaginii de ansamblu a poemului, m-au impresionat versurile
înnopta de parcă
nici o curiozitate nu era acasă
cu admiratie, Bianca
înnopta de parcă
nici o curiozitate nu era acasă
cu admiratie, Bianca
0

Trebuie să spunem, îhî, just do it.
liniștea îmi urca la etaj înnopta de parcă nici o curiozitate nu era acasă.
Oare ce valoare sentimentală mai aceste scrieri?