se făcea

Se facea un joc al tau si al meu, eu in tu si tu in mine; tu deja alta:) si noi un singur trup.

multumesc de trecere, Maria. intre timp, am mai...
desi...
poate ca nu trebuia sa adaug nimic dupa \"că te salvează o altă femeie\".

: eu as scri-o asa
\'\'se făcea că te iubesc și sunt una în trup
la care erau
înhămați fluturi purpurii

și se mai făcea că
ceva despre care îmi vine greu să spun aici
îmi e lunecos dureros și întuneric
că tu ai gura plină de plumb
și eu nu mai

nu aș povesti pur și simplu dar așa se făcea
că te salvează o altă femeie

vreau să dau cu visul de pereți crede-mă
pentru că se făcea

pentru că așa se făcea de tot aiurea
ca și cum ar veni
să mă salveze
un
alt
bărbat\'\'

dupa cum vezi nu am schimbat decat la exprimare.
poezia mi-a placut foarte mult, si iti dau dreptate ca poezia trebuia sa se opreasca la acel vers.

sper ca nu am suparat.
cu bine

multumesc, Stefan, de ce m-as supara? nici tu nu te supara ca nu schimb nimic. poate voi sterge finalul. sau totul :)

: cu siguranta \'\'m-as supara\'\' daca ai sterge totul:)

si daca e sa zic ce vad modificat (de altfel asa am si citit prima oara):

se făcea că te iubesc și sunt una în trupul meu
la care se făcea
că sunt înhămați fluturii proprii

ai citit gresit, \"proprii\", in loc de \"purpurii\", nu am modificat! :) suna curios si versiunea ta, numai ca... eu am avut in vedere sangele. \"se facea\"...

ca nu ai modificat. Am zis \"ce vad modificat\" cu sensul de \"ce as modifica eu\", ca si Stefan Ciobanu care a pus varianta lui.

Oricum, e foarte frumoasa poezia, curata, simpla dar de efect. E greu sa scrii asa.

Cauți în propria inhibare poezia. E și asta o perspectivă... Dialogul frânt cu personajul pe care nu îl vrei doar imaginar potențează tensiunea dar nu eliberează metafora. Ceea ce face din textul acesta un jurnal intim și atât.

Dan Carlea, Dan Tristian, va multumesc de trecere, de pareri.

\"îmi vine greu să spun aici / îmi e lunecos dureros și întuneric\"...

se făcea că se des/făcea făcutul...
\"și tu ai gura plină de plumb\"... un vers ce-mi pare a fi miezul mesajului tau...
da, poezia poate fi uneori un adevarat instrument... ce faciliteaza patrunderea intr-o zonă foarte rafinată a comunicării...cand vorbim aceeasi limbă, desigur!... si incă ceva...oare ce caută iubirea aici?...am glumit, desigur!

va multumesc de parere/interpretare. acum, sa va fac si o dezvaluire :), tardiva: pe mine nu ma prea incanta ca am zis \"gura plina de plumb\" (de fapt, m-am gandit la tacere). textul e in starea sa bruta: eram revoltata si... am rabufnit. si nu am mai avut chef sa intervin. nici nu stiu daca...

Claudiu, de cele mai dese ori, exegeza face opera :) Multumesc.

Silvia, sora noastră
de dincolo de apă,
La mulți ani cu sănătate și bucurie,
ție și celor dragi!

Sibi

Sarbatori fericite, Aurel Sibiceanu!

eu as scrie asa, se facea ca te iubesc si sunt numai intraga-n trupul meu la care se facea ca sunt inhamate tot felul de gesticulari pripite.

nu te supara, o iau si eu ca ciobanu\'

nicio suparare, suna interesant :), ma bucur ca ti-a placut.