serban georgescu
Verificat@serban-georgescu
„Cine spune într-o oră ceea ce se poate spune în trei minute e capabil de josnicii și mai mari.”
BIOGRAFÍE, biografii, substantiv feminin - Expunere (scrisă și comentată) a vieții unei persoane. [Pr.: -bi-o-] – din bios-bion = viață, graphe = arta de a scrie (gr) Șerban Georgescu? București, august, 1967, părinți, bunici, grădiniță, temniceri, liceu, militărie, facultate (ecluze, baraje, degeaba), "revoluție", "democrație", rușine, bâlbâială, presă?, scârbă, "cele străinătățuri",…
\"Laudă criticului român\", discurs de recepție al președintelui Academiei Române, Eugen Simion
București, 21 dec /Rompres/ - \"Criticul este un Mercutio care se bate, moare pentru o cauză străină, aceea a lui Romeo, într-o cetate în care Montaguii și Capuleții literaturii nu se înțeleg între ei\", a afirmat, miercuri, președintele Academiei Române, Eugen Simion, în discursul de recepție \"Laudă criticului român\", rostit în Aula prestigiosului for de cultură și știință.
Dedicat declarat mentorului său în arta criticii literare, marele Eugen Lovinescu, discursul, presărat cu scurte și emoționante momente autobiografice, definitorii pentru cariera lui Eugen Simion, nu a ocolit elogiul adus altor spirite fondatoare ale acestei discipline, începând cu Maiorescu, Ibrăileanu, Călinescu, Vianu și continuând cu Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Pompiliu Constantinescu, Jean Pierre Richard, Jean Starobinski, Roland Barthes.
Simion a omagiat, de asemenea, generația sa de scriitori, fără de care, după cum a mărturisit criticul, nu și-ar fi îndeplinit menirea: Preda, Doinaș, Sorescu, Nichita Stănescu, Sorin Titel, Valeriu Cristea, Nicolae Velea ș.a.
În opinia președintelui Academiei Române, criticul contemporan, vindecat de experiența \"noii critici\" din anii \'70, este dator să țină piept invaziei masive a kitsch-ului și să polemizeze cu aceia care consideră că nu putem intra în Europa dacă nu distrugem miturile.
\"Miturile fac pare din existența unei culturi și particularizează o cultură, semnul identității unei națiuni. Așadar nu doborârea miturilor, ci interpretarea lor, iată ce trebuie să facă un critic lucid într-o epocă în care toate valorile se revizuiesc\", a spus Eugen Simion.
Evocând cu emoție momentul formării sale intelectuale, Eugen Simion a apreciat că generația sa a participat, de fapt, la un \"complicat proces de recuperare a valorilor trecutului, în fond la recuperarea identității culturale românești, care nu reprezintă altceva decât identitatea noastră națională\".
În context, președintele Academiei Române a criticat dur epoca ideologizării comuniste a culturii române \"sufocată, falsificată, terorizată de acei fanatici corupți care acaparaseră publicațiile culturale, catedrele universitare, ministerele, manualele școlare după 1948\". \"Mediocri intelectualicește, intrați în structurile politice, ei scoseseră din literatură pe Tudor Arghezi (și prin el, toată modernitatea românească) și, în genere, eliminaseră din cultură pe Maiorescu și pe toți criticii suspecți de estetism, pe poeții moderniști pentru că sunt moderniști, pe filosofi pentru că sunt idealiști, pe G. Călinescu pentru că nu vrea să renunțe la principiul autonomiei esteticului, pe Ion Barbu că este ermetic și pe Bacovia că este depresiv și, deci, decadent\", a subliniat Eugen Simion.
Tradiționalul răspuns la discursul de recepție al președintelui Academiei Române a fost rostit de matematicianul Viorel Barbu, care l-a caracterizat pe Eugen Simion drept un \"analist subtil al fenomenului cultural românesc și european\".
La eveniment au fost prezenți, alături de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Teoctist, și Arhiepiscopul Bisericii Romano Catolice, Ioan Robu, personalități ale vieții politice, științifice, literare, academice și diplomatice din țara noastră.
xxx
Tradiția rostirii discursurilor de recepție ocupă în Academia Română un loc aparte. Prin conținut și prin forma de prezentare, aceste supreme forme de consacrare ale academicienilor sau \"botezul\" lor, cum au fost denumite, s-au constituit, de-a lungul anilor, manifestări pe cât de elevate, pe atât de elegante, proprii instituției academice.
Instituită la scurt timp după inaugurarea Societății Academie Române, tradiția discursurilor academice începută cu Alexandru Papiu-Ilarian, a fost întreruptă în vara anului 1948, când Academia Română a devenit Academia Republicii Populare Române. Până la acea dată fuseseră rostite 81 de astfel de discursuri de recepție.
Tradiția a fost reluată abia la 28 februarie 1974. După o întrerupere de 26 de ani, seria discursurilor de recepție a continuat doar până la sfârșitul anului 1975, ținându-se 17 astfel de discursuri.
Între 1975 și 1990, oprirea de către regimul comunist a alegerilor de noi membri titulari în Academie a atras după sine întreruperea prezentării discursurilor de recepție. Discursurile au fost reluate după anul 1990. ROMPRES
Pe textul:
„Apel catre vidioți" de Ovidiu Radulescu
\"Educatia este ceea ce ramane daca cineva ar uita tot ce a invatat la scoala\"
Albert Einstein
Nimic nu-i intamplator pe lumea asta, nu-i asa?
Pe textul:
„Apel catre vidioți" de Ovidiu Radulescu
pentru ca exista Scoala
daca n-ar exista Scoala
n-ar exista nici MTV
ca fenomen
eu cred ca buba e Scoala nu MTV-ul
indobitocirea nu de la MTV porneste
ci de le educatia prin si pentru acumulare, ambitie si concurenta cu care suntem inoculati in Scoala
... de la dispretul total al statului, in general, fata de sufletul individual
vreau sa zic ... Scoala e prostie
de la un cap la altul
mi-e rusine ca m-am lasat educat de Scoala
am aproape 40 de ani si incerc sa ma curat de tot ce-am invatat acolo timp de peste 20 de ani (daca includ si gradinita - ca si acolo te-nvata cum sa-i pui contre aproapelui)
eu cred ca Beavis si Butthead sunt baieti simpatici fata de Eugen Simion sau Marian Vanghelie
parerea mea
Pe textul:
„Apel catre vidioți" de Ovidiu Radulescu
dar mai ales dupa ce m-am nascut
am avut un vis
se facea ca eram intr-o sala de operatii
ma aflam intre doua paturi paralele
pe patul din stanga era intinsa o femeie
iar pe patul din dreapta era intins un barbat
eu stateam in picioare in dreptul piepturilor lor
brusc mi-am ridicat bratele cu coatele indoite in jos
si inca si mai brusc le-am strapuns piepturile si le-am tras inimile afara
cu sete
ca pe niste fluturi uzi
m-am uitat la inima din stanga
m-am uitat la inima din dreapta
apoi iar la stanga
si iar la dreapta
siiarsiiar
si am descoperit ceva uimitor
ceva cu adevarat extraordinar:
ERAU PERFECT IDENTICE
stii
asa cum sunt gemenii
identice identice
am scris in raportul de garda:
\"mult sange pentru nimic\"
asta e
Pe textul:
„inima mea n-are carii" de Dacian Constantin
de fapt, ce tot spun, tu chiar esti o trimbulinda
depun marturie despre aceasta eu
prin insusi faptul ca nu mai exist
Pe textul:
„inima mea n-are carii" de Dacian Constantin
Uite, ca sa fiu mai exact, mai scot o data din context fraza respectiva:
\"Cred că dacă ar avea (adica ei - unii n.S.) o viață sexual-amoroasă mai intensă, ar trece și peste frustrări și ar ști să glumească\"
mie unul mi se pare absurd sa crezi ca cineva, daca are o viata sexuala mai intensa, devine mai glumet...
si apoi, prin deductie se intelege ca intensificarea vietii sexuale a membrilor, ar duce la revigorarea site-ului (!)
ceea ce mi se pare hilar,
si nu amuzant
parerea mea
Pe textul:
„propunere pentru revigorarea siteului" de Dacian Constantin
... daca nu faci glumite pe site, inseamna ca o duci rau cu viata sexualo-amoroasa ???
si, prin urmare, daca iti remediezi viata sexualo-amoroasa, iti vine iar cheful de glumite ?
deci, stai sa ne intelegem
sinus de alfa egal cu raportul dintre cateta opusa si ipotenuza?
sau ...
Pe textul:
„propunere pentru revigorarea siteului" de Dacian Constantin
non, je ne regrette rien
ni le bien
ni le mal
dans ma vie, tout ca m\'est bien egal ...
parc\'o si vad pe Edith Piaf cu mainile-n buzunare scuipand pe trotuar :)
(cate masuri or fi in cantecul asta?)
Pe textul:
„nimic" de Virgil Titarenco
Pe textul:
„Actul V" de Paul Bogdan
interesante toate cele dOUAsprezece(!) personaje, si povestea si scenografia si viziunea ...
(\"Erecțiile lui sunt scrise în cărți, sămânța lui este vestită...\" - imi imaginez o Evanvghelie scrisa in jurul acestui vers)
Pe textul:
„Actul V" de Paul Bogdan
In orice caz, ceea ce mi-ar placea sa se inteleaga despre mine este ca nu-mi propun sa alung plictiseala nimanui. Nu sunt facut pentru asta. Imi pare rau pentru timpul pe care ti l-am irosit, dle Iosiv, si multam de vizita.
Pe textul:
„Decidua" de serban georgescu
dar sa vezi ce mi s-a intamplat zilele trecute: am descoperit ca limba este singura forma acceptabila de manifestare a patriotismului
nu e misto?
serios: limba tine de suflet, de abstract, de spirit
pe cand granitele si toate celelalte nerozii tin de ingamfare si de lacomie -
nu crezi?
cu aceasta ocazie am inteles si de ce ma enervez atat de tare (in sinea sinelui meu, desigur) cand constat lipsa de respect fata de ea
de limba adica
nu ma lua in seama, m-a lovit logoreea
colegul Geana stie
si nu se mai supara ...
Pe textul:
„Poezie.ro" de Cristian Munteanu
chestia asta se resimte si aici pe site: multi se enerveaza si relatiile se tensioneaza tocmai din cauza asta - pentru ca nu stiu sa se desparta la timp de poezie, de site-ul asta
vor mereu sa-i \"dea de capat\", sa pape toata prajitura deodata
e absurd
cu siguranta prea multa poezie strica
si se transforma in altceva
in poezeala poate
in plictiseala poate
totusi, site-ul asta nu dispare asa, de pe o zi, pe alta, nu?
e timp si maine
de ce sa ne enervam?
p.s. domnu\' Munteanu, acum observ ca la sfarsit, in loc de \"frustrant\" scrieti cu insistenta \"frustrat\". e jenant. rog corecteaza.
Pe textul:
„Poezie.ro" de Cristian Munteanu
Pericolul pe care il reprezinta Poezia pentru emitatorul de poezie - ca individ adica
pentru poet adica
si totusi, daca te-a MUSCAT nu mai scapi
de ea
ce ne ramane?
sa zicem repede \"nununu, eu nunu nu sunt poet\" ???
imi vine sa rad
desi n-ar trebui
ca si cum ti-ai taia o mana
sau limba
a tacere
Pe textul:
„fereastra din pumn" de Dacian Constantin
orice incerc sa zic
tot in
\"mama ce misto!\"
se transforma
sau in \"aoleo mama!\"
e cel mai frumos vers pe care l-am citit in ultimii ani
evident nu va fi remarcat decat peste alte cateva zeci de ani
de altcineva, cu mult mai inalt si...
pentru ca, intr-adevar,
tacerile noastre sunt mult mai inalte si mult mai frumoase
decat noi
vezi, asta e problema
cum sa-ti mai vina sa traiesti cand tacerea ta e mai frumoasa decat tine?
nu, serios, cum?
pai daca eu, ca drum in viata, mi-am ales \"frumosul\", sa-l descopar si sa-l daruiesc adica, celorlalti
lumii
poiet fiind
imi dau seama ca tacerea mea e mai frumoasa decat mine
si-atunci nu mai are rost sa fac nimic
nu?
Pe textul:
„fereastra din pumn" de Dacian Constantin
u
uuuuuuu
ca Poezia!)
si, daca tot veni vorba de Dansa, trebe sa spun
(in acest context)
ca, eu unul, cred ca nimeni nu scrie \"inutil\"
deci nici ea
Pe textul:
„Epistolă către cea mărmurie" de Ela Victoria Luca
a observat cineva din aceasta comunitate ca de vreo saptamana Eugenia Reiter (Nichita Victoria) Nia adica, a ajuns la nivel \"0\" - de la \"200\" asa cum o stia toata lumea?
0!
n-ar fi meritat oare acest subiect sa ajunga la \"subiecte fierbinti\"?
sau avem probleme mai importante?
(ma intreb unde sunt \"uratorii\" de la aniversari si cu ce se ocupa ei atunci cand nu e ziua cuiva)
Pe textul:
„Îmi iau jucăriile și plec" de Corneliu Traian Atanasiu
Recomandatce sa-i faci, graba
(se pare ca-ncep sa pierd deprinderile dialogului de cand lumea nu prea obisnuieste sa-mi raspunda la interpelari)
Pe textul:
„Îmi iau jucăriile și plec" de Corneliu Traian Atanasiu
Recomandatevdent
Pe textul:
„Îmi iau jucăriile și plec" de Corneliu Traian Atanasiu
Recomandataho aho copii si frati, stati putin si nu manati
Domnule Mandroiu, se pare ca v-am subestimat - dumneavoastra nu puteti, se pare, sa faceti diferenta dintre persoana si idee
dintre obiect si subiect
dintre etica si estetica
inteleg de ce \"ti-e greata\" - e ca inainte de nastere, cunosc senzatia
probabil ca in momentul asta ti-e greata si de mine
nu-i nimic, am feliuta cu lamaie la mine ...
en garde!
Pe textul:
„Îmi iau jucăriile și plec" de Corneliu Traian Atanasiu
Recomandat