Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Jurnaljournal

Epistolă către cea mărmurie

n.v.e.r.

2 min lectură·
Mediu
\"Image



Știi, mai bine ca mine și mult mai demult, că cel ce nu este inițiat în ale muzicii nu poate transmite muzica decât prin tăcerea lui, sau prin mâinile figurând anotimpurile sufletului.

Nu pot lăsa acest lucru să se întâmple, am inițiat un cuvânt pentru tine: mărmuriu. Clipa aceea de marmură neagră în care îți închizi ochii și nu mai poți vedea omul, roata, murgul, câmpul, cerul. În care nu mai există decât necesitatea de a fi cu tine, în tine, pentru a arde și a trece mai departe de înnodări.

Acum totul este diferit. Nu cer nimănui să dezvăluie, să des-prindă, să des-cifreze ce este în tine. Spiritul Este. Și de aceea, pot lăsa o urmă de sannyas aici, pentru tine, tu înțelegi. Nu părăsind lumea, ci schimbând ceva-ul acela care să permită o altă percepție a ei.

Îmi vei spune într-o zi: \"ai scris inutil, ai vorbit prea mult, ai mișcat cuvintele, ai transmis fără îndemânare, te-ai jucat\". Eu voi lăsa fruntea, fiindcă știu și acum că e doar o clipă, și așa o simt, în toată sfera ei. Și mai știi că aș putea scrie altfel. Tu vezi, iar asta este esențial.

Aș face cu tine acel salt în ne-cunoscut, în acea religiozitate în sine. Aș crește atât cât să pot să deschid alte porți. Mi-ai spune: \"Lasă-mă, aici e clipa mea. Nu interfera.\"

Ating doar atât cât îmi este permis. Și de aceea acum închei epistola, fiindcă orice literă, sunet, gând, afect, clipire ar putea să producă o mișcare spre nefiresc.


D, marți, 15.11.2005



P.S.: \"Faptul de a hotărî în favoarea creșterii implică o mare renunțare - renunțarea la siguranța de a fi sămânță, renunțarea la integralitatea seminței. Această siguranță este plătită însă scump. Ea menține sămânța într-o stare de pură potențialitate. Până când sămânța nu devine copac, până când nu crește, ea rămâne moartă; ea nu mai există decât în mod potențial.\"


---

Foto: Rodin, fatigue
063.974
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Jurnal
Cuvinte
321
Citire
2 min
Actualizat

Cum sa citezi

Ela Victoria Luca. “Epistolă către cea mărmurie.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ela-victoria-luca/jurnal/150631/epistola-catre-cea-marmurie

Comentarii (6)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Am inițiat un cuvânt pentru tine: înmărmuriu.Clipa aceea de agint în care poți vedea în OM:\"roata, murgul, câmpul, cerul\". Clipa eu-tu. Căt despre \"integralitatea seminței\", sunt atâtea de spus...de simțit, de văzut...n.v.e.r.
Uneori nu aș mai pleca de pe pagina ta.
0
@ela-victoria-lucaELEla Victoria Luca
Ne este greu, uneori aproape imposibil ca trăire, să plecăm de lângă un om, dintr-o viață, dintr-un anume loc. Însă de acel om, acea viață, acel loc sunt autentic simțite, există întotdeauna posibilitatea revenirii. La timpul prielnic. Aici, este o altfel de pagină, o vom păstra așa cum este ea.

Ela
0
@oricealtcevaOoricealtceva
Raman cu acelasi gust dulce,acel parfum care emana din rezultatul emotiilor tale..acel parfum clasic, care predomina si care ne uneste, barbat si femeie, si care ne permite unele lucruri..
0
@ela-victoria-lucaELEla Victoria Luca
Aici, sensul este dincolo de cuvinte și are o destinație aparte, cu totul aparte. Mulțumesc pentru a ta netăcere. Înseamnă tare mult acum.

Ela
0
@serban-georgescuSGserban georgescu
...sau, cum zicea domnul Rodin \"a avea talent inseamna sa-ti faca placere ceea ce muncesti\" (am citat din memoria respirarilor lui Nichita Stanescu deci nu poate fi decat inexact si superfluu

u

uuuuuuu

ca Poezia!)

si, daca tot veni vorba de Dansa, trebe sa spun

(in acest context)

ca, eu unul, cred ca nimeni nu scrie \"inutil\"

deci nici ea
0
@ela-victoria-lucaELEla Victoria Luca
Ea scrie, iar atunci când nu scrie, scrie în ea. Cu un fel de fire nevăzute. Și din Rodin, cred că admiră și Catedrala. Et merci de passer - pour une fois, au moins - de ma part, de sa part aussi.

Ela
0