RRrazvan rachieriu
Verificat@razvan-rachieriu
roman
„O boala invinsa este viata omului”
Loc de naștere: Târgu Ocna Copilăria și adolescenta am petrecut-o în Roman Domiciliul actual: Municipul Roman Stare civilă: divorțat Am urmat cursurile Liceului Roman-Vodă, profilul matematică-fizică Am absolvit Facultatea de Științe Economice din Iași În prezent sunt economist la SNGN Romgaz S.A. Secția Roman Pasiuni: cititul cărților ( o zi…
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
Nu-mi place comparația vieții cu o ’’sârmă ghimpată’’ și a oamenilor cu niște ’’cuie’’, mă duce cu gândul la lagăre.
Pe textul:
„Studiul materialelor" de Cristina-Monica Moldoveanu
0 suflu
Context’’Ordinea pune stăpânire’’ peste ființă și lucruri, înlăturând dezordinea având similarități cu haosul și ’’vara’’ ne trimite căldura ca un ’’fruct pârguit’’ din care mușcăm.
Pe textul:
„ arsurile zilei " de dragos lucica
0 suflu
Context’’Susul’’ este asociat cu divinul, de aici vin ’’ninsori’’ de iubire desăvârșită, de mistere care așteaptă să fie concretizate în minuni ale științei propulsând progresul pe următorul nivel evolutiv, iar ’’josul’’ este similar cu teluricul încărcat cu păcatele, tarele, imoralitatea și viciile oamenilor, de aceea este comparat cu un ’’vifor rece’’ și între ’’sus’’ și ’’jos’’ evoluează imperfect, cu erori și greșeli, omul.
Pe textul:
„Ninsorile " de Cristina-Monica Moldoveanu
Recomandat0 suflu
ContextViața transpusă în bidimensional e o puzderie de ’’desene’’ unul lângă altul, sau o sumedenie de tablouri în care suntem pictați de Pictorul suprem și mișcați de destin, viața proiectată în tridimensional este înțeleasă și percepută de senzorial, iar o viață cu patru dimensiuni nu o putem conștientiza, fiind dincolo de percepție.
În mod materialist, viața este însuflețită de ’’pompe vii, motoare și alte mecanisme’’.
În mod materialist, viața este însuflețită de ’’pompe vii, motoare și alte mecanisme’’.
Pe textul:
„Auscultație" de Cristina-Monica Moldoveanu
0 suflu
ContextPunctele nodale ale vieții ne determină să facem schimbări, ’’alegeri’’, timpul și ’’pământul’’ sunt ’’zei’’, fără ei nu putem ființa, toți oamenii sunt conectați între ei și în loc să empatizăm, făcând să circule între noi bunătatea, compasiunea, toleranța și întrajutorarea, ne defăimăm, iar atunci când ne ’’lăudăm’’, în umbra laudelor stă onctuozitatea, duplicitatea și insidiosul.
Pe textul:
„igrec tăcut" de Bejliu Anne-Marie
0 suflu
Context’’Cel mai mult îți place să-ți închipui că ești dumnezeu’’, că deții forța de a face miracole și minuni, că ai decodat toate misterele transcendentului și divinului, căci vrei să fii și lumină, și iubire, și adevăr absolute, iar ’’trecerea ta prin lume’’ să lase în oameni fâșii de veșnicie, însă când te trezești la realitate, îți dai seama că ai fost ’’ridicol’’.
Pe textul:
„insert an emoji" de emilian valeriu pal
0 suflu
ContextBătrânețea ’’miroase a veșted’’, a uzat, a boală, timpul care a însoțit corpul până a atins bătrânețea se pregătește să-l părăsească și atunci bătrânii se apropie de Dumnezeu în speranța de a le fi acordată nemurirea sufletului, căci nefiindul se prefigurează ca un ’’animal’’ înfricoșător, oripilant.
Pe textul:
„Morțiș" de Mihai Sava
0 suflu
Context’’Cauți mereu cu gândurile noutatea’’, căci ea îmbogățește și împrospătează limbajul poetic, ’’curiozitatea’’ te face să cauți în viață ceea ce nu deții încă și ’’în fiecare om întâlnit’’ te vezi pe tine însuți modelat însă altfel, ai propensiune la ’’realitatea’’ virtuală creată de poeziile proprii, cărora le inserezi deseori reflexivul.
Pe textul:
„ Cândva o să-mi înțelegeți cu toții limba" de Silviu Somesanu
0 suflu
ContextStagnarea ’’încremenește lumea’’, ’’înțelesurile’’ și rostul ei cad în superfluu, van și zădărnicie, ’’totul curge în adâncuri, atunci când se deschide trapa’’ înspre subteranele ființării, în lipsa ’’adevărurilor’’ iluziile mișcă lumea, chiar dacă în altă direcție decât cea a luminii.
Pe textul:
„Textul albastru (14)" de George Pașa
Recomandat0 suflu
Context’’Câteodată ți-e teamă să trăiești’’ și atunci poezia proprie ființează ’’în locul’’ tău, ’’prea mult ai încărcat cu semnificații’’ timpul personal aglutinat de o viață căreia vrei să-i înlocuiești tumultul cu liniștea, căci poeții își grefează pe viață poeziile, pentru a-i da magie, vrajă și a o sublima.
Pe textul:
„îndepărtat" de Daniela Luminita Teleoaca
0 suflu
Context’’Scara’’ nesfârșită ce duce înspre ’’nemurire’’ unii o urcă până li se termină efemeritatea, alții cad de pe ea, iar ’’Dincolo’’ se află nefiindul ’’obscur’’, necunoscut și înfricoșător.
Pe textul:
„părăsire" de Ștefan Petrea
0 suflu
Context’’Moale-i lumea’’ și din acest motiv poate fi ușor modelată atât de pozitivități, cât și de negativități și dacă ’’lumea-n două se desparte’’, maniheismul își pune principiile binelui într-o parte a lumii și principiile răului în cealaltă parte, iar dacă ’’raiul cade pe închisoarea unui drac’’, o transformă într-un spațiu îngeresc.
Pe textul:
„Balada trandafirului" de Iulia Elize
Recomandat0 suflu
ContextFiecare ’’vârstă’’ are propria suferință care înfige câte un ’’cui’’ în corpul ca un zid cu puzderie de cuie de care viața a atârnat tablouri cu nuanțe calde când suntem pictați de bucurie, sau cu nuanțe reci când destinul ne pictează cu nefericire, așa că mai bine să ne scoatem cuiele din carne pentru ca suferința să alunece de pe corp.
Pe textul:
„cuiul" de Bejliu Anne-Marie
0 suflu
ContextUn om incomplet ’’nu vede, nu simte’’ și nu înțelege mecanismele vieții, ale realității și ale gândurilor, ’’pasiunile’’ lui se rătăcesc sau sunt ’’deșarte’’, superflue, fără intensitate, pe când un om ’’complet’’ caută să cunoască și să înțeleagă ’’esența lumii’’, esența vieții și propria lui esență, căci integralitatea lui face din configurația entităților proprii un sincretism omogen.
Pe textul:
„Mai crezi? Mai sunt" de Florin-Octavian Froimovici
0 suflu
Context’’Mersul prin viață'' dacă este împleticit înseamnă că are obstacole pe care ’’banalul’’ nu reușește să le înlăture, dacă se oprește înseamnă că s-a încastrat în el nimicul cu cohorta de 0-uri și dacă este rapid înseamnă că a atras o evoluție progresivă care transcende ’’barierele existenței’’.
Pe textul:
„în fiecare moment" de dragos lucica
0 suflu
ContextLa ’’nunta’’ ’’amurgului’’ participă asfințitul, crepusculul, întunericul și negrul, căci ’’îngerimea’’ are propensiune la irizările zorilor și la lumina incipientă a dimineților, o iubire în ’’amurg’’ e caducă, pe când iubirea ca o succesiune de dimineți nenumărate are ceva dintr-o ’’nemurire’’ înghesuită în efemeritatea omului.
Pe textul:
„amurgul e în mare nuntă" de Ștefan Petrea
0 suflu
ContextCând aștepți ceva și ’’nu se întâmplă absolut nimic’’, totul devine difuz, confuz, derutant și ambiguu și ’’nesiguranța te electrocutează’’, pe când revederea seamănă cu o ’’revenire’’ a bucuriei care era exilată într-o ’’teamă’’ inexplicabilă.
Pe textul:
„revenire" de Ana Drobot
0 suflu
Context’’Oglinda’’ vieții ne arată ’’chipul’’ peste care s-a pliat umbra, în ’’oglinda’’ realității se vede ceea ce facem zi de zi, în ’’oglinda’’ lăuntrică se văd entitățile omului, iar ’’oglinda’’ poeziei e ca un caleidoscop de metafore și imagini care împreună fac un crochiu al unei ’’fete sărace’’.
Pe textul:
„Moon river" de Cristina-Monica Moldoveanu
0 suflu
Context’’Viețile noastre sunt o conversație’’ cu angoasele, anxietățile și maladivul ce sunt sursa compulsivului, facem din iluzii ’’povești’’ cu care accesorizăm viața, căci adevărul vrea să dăm goliciune vieții, pentru a avea transparență, iar în lipsa conștientizării trăim ca în ’’transă’’.
Pe textul:
„plante rătăcitoare" de emilian valeriu pal
0 suflu
ContextO iubire împărtășită respinge asfințiturile la care are propensiune despărțirea și strânge ’’toate diminețile’’ cu aureole de ’’săruturi’’ senzuale, căci o astfel de ’’dragoste’’ nu încape ’’între pereții’’ apartamentului, ea ar vrea să dăruiască filantropic substanța sa sublimată și sacră tuturor ’’trecătorilor’’ de pe ’’stradă’’.
Pe textul:
„Pe cine iubește femeia aceasta? " de Mihaela Merchez
Recomandat0 suflu
Context