Poezie
părăsire
1 min lectură·
Mediu
pe munte-n cețuri las de brazi povara
îngenunchind a rugă în pădure
că depărtări curând or să mă fure
și-or să mă umple leneș cu ocara.
mă voi întoarce-n viețuiri impure
ci tot suind spre nemurire scara,
că-n lut se lasă tot mai lesne seara
și Dincolo ni-s vieți ce ni-s obscure.
iubeam pe tine, trist nu fi-n șoptire
și-n dragoste-mi creștea pe duh corolă
ce hrană îmi era pe-a mea rostire.
ci strai ți-era doar dulce-aureolă
iar brâul tău era de mănăstire...
fecioară-dor, a inimii cupolă...
012.704
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 87
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “părăsire.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14111988/parasireComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
RRRRrazvan rachieriu✓’’Scara’’ nesfârșită ce duce înspre ’’nemurire’’ unii o urcă până li se termină efemeritatea, alții cad de pe ea, iar ’’Dincolo’’ se află nefiindul ’’obscur’’, necunoscut și înfricoșător.
0