RRrazvan rachieriu
Verificat@razvan-rachieriu
roman
„O boala invinsa este viata omului”
Loc de naștere: Târgu Ocna Copilăria și adolescenta am petrecut-o în Roman Domiciliul actual: Municipul Roman Stare civilă: divorțat Am urmat cursurile Liceului Roman-Vodă, profilul matematică-fizică Am absolvit Facultatea de Științe Economice din Iași În prezent sunt economist la SNGN Romgaz S.A. Secția Roman Pasiuni: cititul cărților ( o zi…
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
Ai folosit o serie de cuvinte- clișee depășite, uzate, cum ar fi : fericire, tristețe, petală, clipă, sărut, frunză, într-o poezie care suferă la capitolul originalitate.
Pentru a fi apreciat, după părerea mea, ar trebui să renunți la romantism și să experimentezi realismul, prin folosirea unor expresii care să-l reflecte.
Pentru a fi apreciat, după părerea mea, ar trebui să renunți la romantism și să experimentezi realismul, prin folosirea unor expresii care să-l reflecte.
Pe textul:
„Trifoiul dragostei" de Ion Mihaila
De îmbunătățit0 suflu
ContextALINA LIVIA
NU
NU
NU
Mai revino…
ȘTEFAN
Înseamnă că mă ierți pentru alambicarea, metaforizarea și lungimea frazelor.
Mai treci, ca să mă iert pe mine însumi.
Răzvan.
NU
NU
NU
Mai revino…
ȘTEFAN
Înseamnă că mă ierți pentru alambicarea, metaforizarea și lungimea frazelor.
Mai treci, ca să mă iert pe mine însumi.
Răzvan.
Pe textul:
„Perfecțiune și imperfecțiune" de razvan rachieriu
0 suflu
ContextCopilul din tine “s-a transformat în ploaie”, iubita e mai departe decât cerul, tu ești “un ziar luat de vânt”, Dumnezeu mestecă nisipul și când scuipă îl transformă în oameni, într-un pahar cu apă stă proteza poeziei, sunt imagini puternice ce conturează un filon al gândirii poetice.
Pe textul:
„uită-te pe cer dacă nu vrei să te uiți la mine" de ștefan ciobanu
0 suflu
ContextLumea ca un măr putred și oamenii viermi ce mușcă din nimic sunt coordonatele poeziei.
Te pui “împotriva curentului” în care este târâtă lumea revărsată ca o apă murdară și imundă peste oamenii ce se îneacă în promiscuitate, din care boala face marionete și paiațe.
Întotdeauna mi-a plăcut stilul poeziei tale.
Te pui “împotriva curentului” în care este târâtă lumea revărsată ca o apă murdară și imundă peste oamenii ce se îneacă în promiscuitate, din care boala face marionete și paiațe.
Întotdeauna mi-a plăcut stilul poeziei tale.
Pe textul:
„Timpul ca o apă galbenă în care s-au stins țigări" de Vasile Mihalache
0 suflu
ContextMARIUS
Am avut intenția să extrag anumite cuvinte din frază și să le însuflețesc, să le fac să se miște independent pe coala de hârtie.
Sunt bucuros pentru aprecieri și îți mulțumesc pentru felicitări.
MARIA
Mi-ai creat o stare deosebită, o mulțumire sufletească rafinată și subtilă prin acest comentariu generos, ca o expoziție de idei policrome irizând în raționamente obiective și pertinente.
“Liniile și culorile” pe care le-ai țesut meticulos au format arabescuri, care, împreună cu steluța galbenă acordată poeziei, au conturat imaginea lăuntrică a încântării pure induse de puterea cuvintelor.
Am băut licoarea stenică a cuvintelor tale și m-am încărcat cu energie spirituală pozitivă.
EUGEN
Sunt impresionat de comentariu, parcă a fost scris de un critic profesionist ce a folosit expresii rafinate și stilizate.
Cu atât mai mult sunt flatat, cu cât comentariul este elevat, pertinent și persuasiv.
Îți mulțumesc.
Cu prietenie, Răzvan.
Am avut intenția să extrag anumite cuvinte din frază și să le însuflețesc, să le fac să se miște independent pe coala de hârtie.
Sunt bucuros pentru aprecieri și îți mulțumesc pentru felicitări.
MARIA
Mi-ai creat o stare deosebită, o mulțumire sufletească rafinată și subtilă prin acest comentariu generos, ca o expoziție de idei policrome irizând în raționamente obiective și pertinente.
“Liniile și culorile” pe care le-ai țesut meticulos au format arabescuri, care, împreună cu steluța galbenă acordată poeziei, au conturat imaginea lăuntrică a încântării pure induse de puterea cuvintelor.
Am băut licoarea stenică a cuvintelor tale și m-am încărcat cu energie spirituală pozitivă.
EUGEN
Sunt impresionat de comentariu, parcă a fost scris de un critic profesionist ce a folosit expresii rafinate și stilizate.
Cu atât mai mult sunt flatat, cu cât comentariul este elevat, pertinent și persuasiv.
Îți mulțumesc.
Cu prietenie, Răzvan.
Pe textul:
„Răscoala cuvintelor" de razvan rachieriu
0 suflu
ContextCORNELIA CLAUDIA
Am o proză scurtă în care demonstram că Dumnezeu e femeie, ce l-a născut pe Adam – bărbat, fiindcă și Adam – primul om – trebuia să fie născut de cineva , nu ?
Ai vrut să faci un eseu despre virilitatea masculină ?, mi-a fost destul de greu să procesez informațiile.
Cu prietenie, Răzvan.
EUGEN
Cred că ți-am emulat neuronul.
Apreciez ironia și faptul că ai decupat din text partea lirică și ai făcut o minunăție de poezie.
Mai treci cu neuronii tăi prin sinapsele gândirii mele.
Am o proză scurtă în care demonstram că Dumnezeu e femeie, ce l-a născut pe Adam – bărbat, fiindcă și Adam – primul om – trebuia să fie născut de cineva , nu ?
Ai vrut să faci un eseu despre virilitatea masculină ?, mi-a fost destul de greu să procesez informațiile.
Cu prietenie, Răzvan.
EUGEN
Cred că ți-am emulat neuronul.
Apreciez ironia și faptul că ai decupat din text partea lirică și ai făcut o minunăție de poezie.
Mai treci cu neuronii tăi prin sinapsele gândirii mele.
Pe textul:
„Viața între “nu” și “da”" de razvan rachieriu
0 suflu
ContextAm remarcat un calambur între oameni și lume.
Oamenii cred că lumea pare ca o mamă care “îi duce de mână” și care le ghidează pașii în viață, în timp ce lumea gândește că oamenii se micșorează până ajung “un fel de puncte care visează”.Pentru ca în final să-ți expui viziunea proprie despre lume : “un nuc din care nucile cad/ ca din lacrimi durerea”.
Oamenii cred că lumea pare ca o mamă care “îi duce de mână” și care le ghidează pașii în viață, în timp ce lumea gândește că oamenii se micșorează până ajung “un fel de puncte care visează”.Pentru ca în final să-ți expui viziunea proprie despre lume : “un nuc din care nucile cad/ ca din lacrimi durerea”.
Pe textul:
„zvon" de Daniel Gherasim
0 suflu
ContextMânia este o fugă de iubire, o stare împotriva armoniei, flagelează cu ură corpul întunericului și damnează gândurile pervertite de iraționalitate.
Scurt și cuprinzător.
Scurt și cuprinzător.
Pe textul:
„simte" de Iakab Cornelia Claudia
0 suflu
Context“Alergăm după cei din față” – deștepții – ei trasează viitorul și stabilesc coordonatele evoluției, în speranța de ai ajunge, însă destinul oamenilor mici este de a trăi în umbra oamenilor mari.
În locul anilor vedem în oglinda lăuntrică camerele mobilate cu neputințele și nereușitele noastre – lucruri sufletești care ne reprezintă.
În locul anilor vedem în oglinda lăuntrică camerele mobilate cu neputințele și nereușitele noastre – lucruri sufletești care ne reprezintă.
Pe textul:
„Non-identity" de Corina Gina Papouis
0 suflu
Context“Lumea este un dans în fața oglinzii”, dispare aparent când te îndepărtezi de ea, iar dacă o privești de aproape te vezi pe tine multiplicat în ceilalți.
Dumnezeu te citește integral doar dacă te gândești la El, îți numără “cutele” gândirii, dacă îi numeri infinitul.
Nu-mi place comparația poeziei cu o “nevastă nefutută”, eu o consider o curvă de lux care se dăruie tuturor.
Dumnezeu te citește integral doar dacă te gândești la El, îți numără “cutele” gândirii, dacă îi numeri infinitul.
Nu-mi place comparația poeziei cu o “nevastă nefutută”, eu o consider o curvă de lux care se dăruie tuturor.
Pe textul:
„„Să bem rece, să urinăm cald”" de Marinescu Victor
0 suflu
ContextAșa cum ai remarcat, există un echilibru între două stări antinomice, care alternează în om și o tendință de a le ancora în realitate.
Sunt încântat că ai considerat poemul bun.
Cu prietenie, Răzvan.
Sunt încântat că ai considerat poemul bun.
Cu prietenie, Răzvan.
Pe textul:
„Lenea și hărnicia" de razvan rachieriu
0 suflu
ContextAm pătruns în intimitatea ta prin acest jurnal în care descrii lucruri despre care știi să vorbești.
Te-ai născut într-un spațiu de gândire, vorbire și simțire și ai crescut irosind “somnul, viața, posibilitățile”, adunând în tine zilele ca niște numere definind “învârtirile pe loc” ce nu depășesc marginea ființei ca “ultima formă de căutare” a identității ce se-ascunde în “spatele altor chipuri, în spatele tuturor vorbelor”.
Te-ai născut într-un spațiu de gândire, vorbire și simțire și ai crescut irosind “somnul, viața, posibilitățile”, adunând în tine zilele ca niște numere definind “învârtirile pe loc” ce nu depășesc marginea ființei ca “ultima formă de căutare” a identității ce se-ascunde în “spatele altor chipuri, în spatele tuturor vorbelor”.
Pe textul:
„jurnal" de adriana barceanu
0 suflu
ContextCorpul tău este supus intersecțiilor cu lucrurile care te definesc, cu oamenii care te cunosc și cu întâmplările care îți influențează viața.
Și fiindcă totul este luptă cu slăbiciunile și temerile din tine, cu răutatea și invidia semenilor, cu erorile și căderile, între tine și orizontul lumii se deschide un interval de percepții care este tăiat de punctele nodale ale existenței.
Și fiindcă totul este luptă cu slăbiciunile și temerile din tine, cu răutatea și invidia semenilor, cu erorile și căderile, între tine și orizontul lumii se deschide un interval de percepții care este tăiat de punctele nodale ale existenței.
Pe textul:
„aceeași diferență mereu" de Teodor Dume
0 suflu
ContextAm privit în oglinda poeziei și ea reflectă haosul din oameni, o lume deformată de iluzii, un amalgam inexplicabil de stări interioare contradictorii, tensiunea și temperatura emoțiilor false, o disperare ascunsă bine sub masca râsului.
“Vuietul din corpuri” străbate în ecouri aprinse simțurile arse de spuza nervilor, pe când “veselia din cenușă” este spulberată de vântul abandonului de sine.
“Vuietul din corpuri” străbate în ecouri aprinse simțurile arse de spuza nervilor, pe când “veselia din cenușă” este spulberată de vântul abandonului de sine.
Pe textul:
„descent psychosis of the mountain" de dan mihuț
0 suflu
ContextAm interacționat plăcut cu lumea cuvintelor tale, descrisă în irizări metaforice deosebite și în nuanțe filozofice.
Poezia are un rafinament subtil și o expresivitate fină, sensurile sunt scrijelite în filigrane de aur.
Oamenii își ciocnesc destinele “în unghiuri ascuțite” și își duc supliciul existențial urcând piramida casantă a efemerității lor.
Poezia are un rafinament subtil și o expresivitate fină, sensurile sunt scrijelite în filigrane de aur.
Oamenii își ciocnesc destinele “în unghiuri ascuțite” și își duc supliciul existențial urcând piramida casantă a efemerității lor.
Pe textul:
„interacții" de florin caragiu
0 suflu
ContextPoezia are ceva din “tandrețea unei picturi ce se vrea curtată”, ceva dintr-un zbor inițiatic al unui copil prin aerul tandreții, pulsează sfios și galeș în inima cuvintelor.
Pe textul:
„cine mă cunoaște?" de cezara răducu
0 suflu
ContextPielea ta se întinde pe Km întregi și pe ea pășesc lucrurile pe care nu le poți vedea; o speli în fiecare zi cu sânge și o atârni la uscat pe frânghia cuvintelor.
Vezi noaptea prin oameni, le observi slăbiciunile întinse în suflet ca un covor prăfuit, vezi sentimentele mumificate și așezate într-un “sicriu de sticlă”, în timp ce durerea este o portocală savurată de nebunul din tine.
Întotdeauna te-am considerat un poet valoros.
Vezi noaptea prin oameni, le observi slăbiciunile întinse în suflet ca un covor prăfuit, vezi sentimentele mumificate și așezate într-un “sicriu de sticlă”, în timp ce durerea este o portocală savurată de nebunul din tine.
Întotdeauna te-am considerat un poet valoros.
Pe textul:
„stradivarius" de emilian valeriu pal
0 suflu
ContextPoezia ta e ca un curent puternic și senzual care “umflă perdelele” iubirii și care te poartă în vâltoarea pasiunii, în miezul căreia se intuiește fericirea, aureolată cu orgasm.
Pe textul:
„spasme. nu mă iubi." de Dacian Constantin
0 suflu
ContextO “miere densă și grea” acoperă lucrurile, “amiaza fără gust”, “întâmplări obscure”.
“Un fluture negru” se zbate convulsiv ca “un trup care moare cu ochii închiși” și răspândește “polen de durere” înlăuntrul tău, din care ființa exilată în întuneric se hrănește.
“Un fluture negru” se zbate convulsiv ca “un trup care moare cu ochii închiși” și răspândește “polen de durere” înlăuntrul tău, din care ființa exilată în întuneric se hrănește.
Pe textul:
„polenul acoperă tot, sufocă" de Ela Victoria Luca
Recomandat0 suflu
ContextÎntre tine și piele se întinde “o țară”, cu oameni – izvoare de emoții secând printre nisipuri, cu orașe construite de arhitectul singurătății și cu mizeria ce se prelinge din “gurile rele”.
Pe textul:
„Burgundia 3" de Anni- Lorei Mainka
0 suflu
Context