RRrazvan rachieriu
Verificat@razvan-rachieriu
roman
„O boala invinsa este viata omului”
Loc de naștere: Târgu Ocna Copilăria și adolescenta am petrecut-o în Roman Domiciliul actual: Municipul Roman Stare civilă: divorțat Am urmat cursurile Liceului Roman-Vodă, profilul matematică-fizică Am absolvit Facultatea de Științe Economice din Iași În prezent sunt economist la SNGN Romgaz S.A. Secția Roman Pasiuni: cititul cărților ( o zi…
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
În fiecare ''copilă'' stă ''ostentativ'' o ''vampă'' în care ''clocotesc promisiunile'' extazului absorbite în viața erotică, al cărei ''miracol'' se pervertește, maculează și degenerează în lubric, își folosește senzualul și nurii pentru a face din lume ''un cimitir cu morți evadați'' în iubirea carnală.
Ai o viziune optimistă asupra vieții și una pesimistă asupra iubirii.
Ai o viziune optimistă asupra vieții și una pesimistă asupra iubirii.
Pe textul:
„să vorbim despre moarte copilo" de Ioan Postolache-Doljești
0 suflu
Context''Creierul'' narcotizat cu ''alcoolul'' poeziilor, ''caută un indicator'' în manifestările rațiunii pentru a obiectiva realitatea, se îmbibă cu vicii pentru a supraviețui încă unei zile, iar ''inima'' ''își pierde autoritatea'' în fața rațiunii și cercetează iubirea pentru a o supune, căci efectele ei ''câteodată ne umple de lacrimi instantaneu'', în timp ce ''stomacul'' ne avertizează să nu ingerăm în el orice.
Am ascultat ''dialogul dintre organe''.
Am ascultat ''dialogul dintre organe''.
Pe textul:
„cum circulă iubirea/un fel de dialog între organe" de ungureanu dorina
0 suflu
Context''Ochii'' flămânzi de ''mirarea'' așternută ca un mister pe senzual observă ''oamenii'' care și-au uitat viața ''pe trotuare'', cuvintele ''ca niște morminte văruite'' din care ies strigoii clișeelor bântuind poezia, ''cărțile'' producând euforii lingvistice, ''copacii'' cu umbre siderate înconjurându-i ca un lanț inefabil și ''corbul tinereții'' care zboară numai prin spațiile amintirilor nostalgice.
Am căzut în ''viciul'' neobișnuinței cu care se înzorzonează poezia.
Am căzut în ''viciul'' neobișnuinței cu care se înzorzonează poezia.
Pe textul:
„viciul obișnuinței" de Vasile Pin
0 suflu
Context''Necuratul mobilizează alți necurați și fac împreună un lanț uman'' cu care închid cerul de jur-împrejurul lui, împreună cu îngerii care și-au făcut sălaș în el, iar pe urmă le fură copiilor inocența, genuinul și curățenia sufletească, inoculându-le prematur păcatele.
Prin rugăciuni sincere naștem îngeri, a căror lumină presărată peste necurați le arde substanța tenebroasă.
Prin rugăciuni sincere naștem îngeri, a căror lumină presărată peste necurați le arde substanța tenebroasă.
Pe textul:
„a.d.h.d" de emilian valeriu pal
Recomandat0 suflu
Context''Țipetele în toate limbile pământului'' își împodobesc deznădejdea cu imagini ireale luate din ''episoadele științifico-fantastice'', în care se reîncarnează cei deposedați de real, mișcându-se prin arealul ''trupurilor în care și-au înmulțit specia''.
Mi-a plăcut ultima strofă, dacă în loc de vorbe murdare ne-ar ieși pe gură ''flori'' frumoase, atunci nu ar mai exista calomnii.
Mi-a plăcut ultima strofă, dacă în loc de vorbe murdare ne-ar ieși pe gură ''flori'' frumoase, atunci nu ar mai exista calomnii.
Pe textul:
„și apoi minune" de Daniel Dăian
0 suflu
Context''Viața rupe zăgazurile clipei'' și se revarsă peste ''lumile'' puse la ''aerisit'', îmbibate și mucegăite de ''toate ploile'', prin care lunecăm în tandem, iar tu te ''surpi înăuntrul cărnii'', acoperind ''trădările, spaimele'' cu ''noroiul cu gust de zbor''.
''Lumea'' din ''uter'' o naști ''la răspântii de timpuri'', iar tu ''aparții totului'', când te identifici cu Dumnezeu, și ție ''deopotrivă'', când te identifici cu sinele propriu.
''Lumea'' din ''uter'' o naști ''la răspântii de timpuri'', iar tu ''aparții totului'', când te identifici cu Dumnezeu, și ție ''deopotrivă'', când te identifici cu sinele propriu.
Pe textul:
„Respir ploi" de Maria Elena Chindea
0 suflu
ContextÎn cuvântul ''bou'' repetat, se simte disprețul tău grosier, grobian și stigmatizant față de o persoană pe care mă bucur că nu sunt eu.
Creația ta poate nu va avea un ''sfârșit logoreic'', ci o continuitate valorică tinzând înspre perenitate, asta numai dacă te depărtezi de ''sfincterele de artiști'' și te apropii de imanența talentului.
Creația ta poate nu va avea un ''sfârșit logoreic'', ci o continuitate valorică tinzând înspre perenitate, asta numai dacă te depărtezi de ''sfincterele de artiști'' și te apropii de imanența talentului.
Pe textul:
„de propaganda fide* " de Silvia Goteanschii
0 suflu
Context''Totul'' nu se poate ''rupe'', căci este ținut împreună de Dumnezeu, nu putem ieși din tot, așa cum nu putem ieși din Dumnezeu, fiindcă locuim în Dumnezeu, cu timpul ce dă măsura vieții, punând ''coji peste sentimente'', iar ''interiorul tău e plin de întâmplări'' ronțăite de destin.
În fiecare punct al ''spiralei'' pe care urcă evoluția înspre niveluri superioare, se află ''cercuri concentrice'' ale stagnării, în care unii se învârt în van, inutil.
Mi-a plăcut melanjul de lirism și reflexivitate.
În fiecare punct al ''spiralei'' pe care urcă evoluția înspre niveluri superioare, se află ''cercuri concentrice'' ale stagnării, în care unii se învârt în van, inutil.
Mi-a plăcut melanjul de lirism și reflexivitate.
Pe textul:
„Totul este rupt" de Silviu Somesanu
0 suflu
Context''În miezul unei vieți trupurile noastre'' absorbind în același timp sfințenia și profanul, vor avea efluvii de ''tămâie și întuneric'', căci străbatem ''ținuturi apăsătoare'', ireale, născute ''în fiecare cuvânt'' ducând greutatea luminii și a întunecimii,iar din ele au ieșit ''dorințele'' lăsate să plutească într-un ''cer'' care se ''strânge'' din ce în ce mai mult în jurul omului.
Să cultivăm ''liniștea'' ca antidot împotriva tumultului.
Să cultivăm ''liniștea'' ca antidot împotriva tumultului.
Pe textul:
„Zăpada care va fi" de Antonia-Luiza Zavalic
Recomandat0 suflu
ContextDin ''noianul de cuvinte'', tu, magician, inventai frumuseți inedite, cu care făceai iubita ''mai pură și mai frumoasă'', și care însămânțau cu erotic ''sufletul'' vibrând a iubire.
Ai ''adunat cu grijă'' cuvintele, le-ai șters de ''praful uitării'' și le-ai încastrat în iubire, potrivindu-le ''cum pictorul culorile-n portret'', iar ''dorul'' tău preface ''lutul'' în ''flori''.
Ai ''adunat cu grijă'' cuvintele, le-ai șters de ''praful uitării'' și le-ai încastrat în iubire, potrivindu-le ''cum pictorul culorile-n portret'', iar ''dorul'' tău preface ''lutul'' în ''flori''.
Pe textul:
„semieșec" de Dumitru Sava
0 suflu
Context''Ne risipim în van'' și ne adunăm din risipiri, lipindu-ne materia de esența noastră, ''fugim înspre nimic'', când totul ne înconjoară, ''nimicul ne desparte'' de plenitudinea vieții, în care am adunat irealul inducând echivoc, absurd și superfluu realității anemice și distorsionate.
''De-am ști să căutăm în sine'' sensul vieții și-n ''horă să unim luminile din noi'', am pulveriza nimicul și am extrage din tot iubirea desăvârșită.
''De-am ști să căutăm în sine'' sensul vieții și-n ''horă să unim luminile din noi'', am pulveriza nimicul și am extrage din tot iubirea desăvârșită.
Pe textul:
„Luminile din noi" de Elena Aprozeanu
0 suflu
ContextPoezia abundă de ''linii'', care se intersectează în punctele nodale ale destinelor, iar dintre ele remarc ''linia zveltă a bucuriei absolute'', ce ia forma asimptotei către + infinit, liniile ''obrazului'' și ale ''umărului'', care, îmbinate, oferă un crochiu al corpului, și ''linia vocii'' încadrând modulațiile iubirii.
Sunt atâtea linii, încât pot forma o rețea de fire de păianjen.
Sunt atâtea linii, încât pot forma o rețea de fire de păianjen.
Pe textul:
„lines" de mihai amaradia
0 suflu
ContextGândurile trec printr-o zonă cu o ''severă scădere-a temperaturii'', în care entitatea realității dârdâie, acoperită de ''ceața deasă obturând orizontul vederii'', iar tu, ''ironie a sorții'' și minune a vieții, ''pornești încrezător'' înspre ''maximul'' a tot ceea ce există și se vede, cu spiritul încolăcit pe ''axa-ndoielii''.
În poezie răceala zăpezii poate fi asociată cu siderarea nefiindului.
În poezie răceala zăpezii poate fi asociată cu siderarea nefiindului.
Pe textul:
„măcar o dată" de Ioan Postolache-Doljești
0 suflu
ContextȚi-ai ''rupt o zi din viață'' pentru a crea ''o semnătură cui'' pe care ai fixat tabloul policrom al realității reprezentate de senzitivități, spirit, rațiune și suflet, însă ''cutremurul'' defectelor a generat fisuri pe ''pereții tăi plăpânzi și cruzi, cu început de eritem'', și pe ei se întrevăd formele ''lehamitei'' și a ''zborului'' oprit.
Sunt curios ''cum sună spațiul în original''.
Sunt curios ''cum sună spațiul în original''.
Pe textul:
„Undo" de Laurentiu Nastasa
Recomandat0 suflu
ContextÎn ''esența'' noastră stau ''enigmele'' și misterele ființării și este necesar un ''cutremur'' ființial pentru ca ''umanitatea ce și-a împuținat glasul'' să le perceapă sonoritățile esoterice, pentru a accede, dintr-un caleidoscop de nenumărate lumi, la cea mai ''interesantă'' lume, o lume a misterelor dezlegate, a minunilor descoperite, a miracolelor înfăptuite de extra-oameni cu puteri taumaturgice.
Interesant !
Interesant !
Pe textul:
„e o enigmă în esență" de Oancea Sorin
0 suflu
ContextPoezia e plină de paradoxuri asumate, se simte bine ''la superlativul exagerării absolute'', care fac transparente senzaționalul, extraordinarul și prodigiosul, în timp ce ''caravanele nimicului'' se plimbă prin ''deșertul'' dintre versuri.
Un paradoxal atrăgător d.p.d.v. al lirismului face posibil ca ''în plin deșert'' să se afle un ''iceberg putred''.
Un paradoxal atrăgător d.p.d.v. al lirismului face posibil ca ''în plin deșert'' să se afle un ''iceberg putred''.
Pe textul:
„cu sufletele uscate de senzațional" de Tudor Gheorghe Calotescu
0 suflu
Context''Galopul de emoții'', fiecare cu vocea ei, fiecare cu ''dansul'' ei așezând în iubire caline ''vibrații'', se îndreaptă înpre întâmpinarea timpului ''împărțit'' astfel încât ''să dea cu radical'', care caută să măsoare ''dragostea'' cu zecimale, încorporând în ea un gând ''fusiform, lunatic, retrovers''.
Am încercat să ridic timpul la pătrat, pentru a scăpa de radical și a deveni un număr natural.
Am încercat să ridic timpul la pătrat, pentru a scăpa de radical și a deveni un număr natural.
Pe textul:
„Emoții cu radical" de Angi Cristea
0 suflu
Context„Adepții veșnicei stagnări” apelează la trecutul ancestral pentru a motiva retrogradul, pentru ei timpul „a înghețat și s-a topit la marginea unei prăpăstii”, manifestă idiosincrazii la „înțelepciune”, progres și prosperitate, și sunt scufundați până la gât în dogme, ideologii, pe care libertatea le percepe ca dezastre.
O poezie bună, ideea este susținută nu de un singur vers, ci se întinde pe mai multe versuri, o poezie cu temă unitară, fapt pe care îl apreciez.
O poezie bună, ideea este susținută nu de un singur vers, ci se întinde pe mai multe versuri, o poezie cu temă unitară, fapt pe care îl apreciez.
Pe textul:
„în căutarea timpului găsit" de Sabău Răzvan-Alexandru
0 suflu
ContextCine primește „o viață searbădă” și dă în schimb „o nemurire”, este fraierit, înșelat, căci nu există grad de comparație între viață și nemurire, e ca și cum ai compara finitul cu infinitul.
Eu mi-aș vinde gratis suferința oricui, în timp ce fericirea „scade greutatea beznei din oameni”, și „oricât de ieftini pare că suntem”, avem entități care nu se pot evalua financiar : sufletul, mintea și spiritul.
Eu mi-aș vinde gratis suferința oricui, în timp ce fericirea „scade greutatea beznei din oameni”, și „oricât de ieftini pare că suntem”, avem entități care nu se pot evalua financiar : sufletul, mintea și spiritul.
Pe textul:
„Prin ochiurile scăpate ale cuvântului pulbere de stele" de Maria Elena Chindea
0 suflu
ContextTimpurile prezent și viitor se întrețes, așa cum „țipătul” este aglutinat de „alt țipăt”, într-o orgie de sunete cu mulți decibeli, peste țipete arunci „smoala” incandescentă pentru a le anihila și a percepe tăcerea liniștitoare în locul lor.
Nu suntem „ființe constante”, ci ființe oscilatorii umplând variabilele aleatoare ale existenței cu „păcura” hazardului, fortuitului și versatilului.
Nu suntem „ființe constante”, ci ființe oscilatorii umplând variabilele aleatoare ale existenței cu „păcura” hazardului, fortuitului și versatilului.
Pe textul:
„este o minciună" de Oancea Sorin
0 suflu
Context